Clarificare necesară
În ultimele zile, am fost martorii unui alt scurtcircuit informațional pe rețelele de socializare: zeci de postări virale promit tuturor proprietarilor de terenuri din Toscana o „formulă magică” pentru a interzice vânătorii pe terenurile lor. Tot ce este nevoie este un formular descărcat de pe internet, câteva motive etice sau de mediu introduse la întâmplare și treaba este gata - totul fără a cheltui niciun ban pe împrejmuirea terenului.
Atenție însă: acesta este încă un caz de dezinformare alimentată de propaganda pentru drepturile animalelor.
Vânzarea de iluzii ușoare generează distribuiri și „aprecieri”, dar inevitabil se lovește de un zid al realității normative. Citind textul oficial al Planului Regional pentru Faună Sălbatică și Vânătoare (PFVR), aprobat de Consiliul Regional al Toscanei, povestea este complet diferită: legea impune reguli stricte care fac inutilizabile formularele fotocopiate care circulă online.
Anatomia dezinformării: Povestea „Modulului ușor”
Narațiunea răspândită de anumite tipuri de propagandă se bazează pe emoții: îi face pe cetățeni să creadă că simpla exprimare a dezacordului lor etic față de vânătoare sau menționarea protecției faunei sălbatice și a agroturismului în termeni generali va duce la excluderea de către Regiunea a terenurilor lor din programele de vânătoare.
Această abordare omite în mod deliberat detaliile tehnice impuse de lege, creând iluzia că excluderea terenurilor este un drept necondiționat exercitabil de oricine deține chiar și o mică parcelă de teren sau o grădină la țară.
Realitatea faptelor, definită de art. 25 din Legea regională 3/94 și art. 44 din Decretul Prim-ministrului 36/R/2022, necesită o procedură complet diferită.
Cele 2 cerințe reale (și obligatorii) prevăzute de lege
Pentru ca Consiliul Regional să ia în considerare o cerere de retragere a terenului din sezonul de vânătoare programat, trebuie îndeplinită una dintre aceste două condiții:
1. Restricția celor 200 de hectare comasate
Așa cum se menționează în textul Planului pentru fauna sălbatică aprobat de consiliu și, din câte știm, nemodificat de consiliu în această privință:
„Suprafață de teren de dimensiuni și caracteristici de mediu suficiente pentru a sprijini eficient protecția și conservarea faunei sălbatice și nu mai puțin de 200 de hectare în total. Această extindere poate fi realizată prin participarea terenurilor aparținând proprietarilor și arendașilor vecini.”
Proprietarii de parcele mici sau mijlocii nu pot face nicio cerere independentă. Pentru a face acest lucru, ar trebui să își unească forțele cu toți vecinii lor pentru a ajunge la o suprafață contiguă imensă: 200 de hectare (echivalentul a aproximativ 280 de terenuri de fotbal). Fără această extindere, motivele etice personale sunt lipsite de valoare în fața Comisiei.
2. Programe experimentale cu finanțare publică
Singura alternativă prevăzută de lege se referă la:
„suprafețe de teren pe care se desfășoară programe experimentale de ameliorare și cultivare, implementate cu finanțare publică în scopul cercetării științifice și inovării tehnologice.”
Prin urmare, simpla desfășurare de activități agricole sau agroturistice nu este suficientă: este nevoie de un proiect de cercetare științifică sau tehnologică real, formal, susținut și recunoscut din fonduri publice.
Birocrație și costuri tehnice:
Dezinformarea ignoră și documentația tehnică complexă necesară. Cererea nu este prezentată cu o simplă semnătură în partea de jos a unei foi de hârtie imprimate, ci necesită:
Valori mobiliare ale fondului disponibile legal;
Extras detaliat de cadastru cu toate registrele funciare;
Date GIS vectoriale (fișiere shapefile) pentru cartografierea digitală a limitelor;
Raport tehnic certificat care atestă respectarea formală a prevederilor legale (cele 200 de hectare sau finanțarea publică a cercetării).
Depunerea unui formular fără un fișier shapefile GIS sau un raport tehnic care să certifice cele 200 de hectare comasate înseamnă un singur lucru: cererea va fi respinsă imediat din cauza inadmisibilității.
Cererea, conform recentei modificări a art. 25 din legea regională 3/94, trebuie apoi depusă exclusiv prin intermediul unui formular online pus la dispoziție pe site-ul instituțional al Regiunii.
Daunele propagandei și alternativele reale
Hrănirea acestui tip de dezinformare produce un triplu prejudiciu:
Îi înșeală pe cetățeni, făcându-i să creadă că pot bloca vânătoarea pe terenul lor cu o semnătură.
Înfundă birourile regionale cu cereri care vor fi respinse sistematic.
Declanșează fricțiuni inutile între proprietari și vânători, bazate pe informații complet incorecte.
Oricine dorește cu adevărat să scoată terenuri private de la vânătoare, indiferent de dimensiunea lor și fără a fi nevoit să se bazeze pe termenele de cinci ani ale Planului pentru Faună Sălbatică, are la dispoziție instrumentul prevăzut de articolul 842 din Codul Civil: împrejmuirea perimetrului și înființarea unei rezervații de vânătoare închise. Orice altceva este doar propagandă pe rețelele de socializare (sursa: AB – Agrivenatoria Biodiversiitalia).






































