Cine a depus întrebarea
O întrebare cu răspuns imediat, semnată de DORI, ZANELLA, BONELLI, BORRELLI, FRATOIANNI, GHIRRA, GRIMALDI, MARI, PICCOLOTTI și ZARATTI, a fost înaintată Camerei Deputaților către ministrul Agriculturii, Suveranității Alimentare și Pădurilor. Francesco Lollobrigida În ceea ce privește recenta modificare a articolului 21, alineatul 3, din Legea nr. 157 din 1992, introdusă prin proiectul de lege „Monte”, care permite vânătoarea în trecătorile montane de-a lungul rutelor de migrație a păsărilor. Referindu-se în mod specific la Regiunea Lombardia, care, prin implementarea modificării, a autorizat vânătoarea în apropierea trecătorilor montane, respondenții întreabă dacă Ministerul „intenționează să ia măsuri urgente pentru a interzice vânătoarea în trecătorile alpine, în conformitate cu reglementările europene și în numele protejării biodiversității și a patrimoniului național al faunei sălbatice”. Ca răspuns, ministrul Agriculturii, Lollobrigida, a subliniat că „contrar a ceea ce sugerează respondentul, legislația UE nu stabilește o interdicție generală a vânătorii în trecătorile montane de-a lungul rutelor de migrație.
Diferențele dintre 1992 și astăzi
Directiva privind păsările impune statelor membre să protejeze păsările în timpul migrației, dar omite să menționeze conceptul de trecători montane, introdus prin legislația națională. Acest lucru, parțial din cauza unei anumite incertitudini normative, a dus la o delimitare fragmentată și adesea inconsistentă a zonelor fără vânătoare, care nu se bazează întotdeauna pe date științifice actualizate și adesea pe criterii inconsistente. O interdicție generală de vânătoare în astfel de trecători, așa cum a fost stabilită de articolul 21 anterior din Legea 157/1992, ar fi putut fi justificată la momentul introducerii sale sau într-o perioadă de presiune extrem de mare a vânătorii, implicând vânătoare generalistă și mai puțin specializată, vizând în principal păsările migratoare mici. Acest lucru nu mai este valabil.
Presiunea vânătorii s-a schimbat
Situația de mediu s-a schimbat: presiunea vânătorii a scăzut, numărul speciilor vânabile a scăzut, iar nevoia de gestionare și control al faunei sălbatice a crescut. În acest context, vânătoarea a devenit și un instrument de bioreglementare, util în abordarea creșterii populației de ungulate, o adevărată urgență de mediu cu costuri enorme pentru bugetul de stat. Inițiativa parlamentară care a dus la introducerea articolului 15 din Legea zonelor montane abordează tocmai aceste probleme critice. Pe de o parte, prevede o mai bună definire a trecătorilor montane, unde vânătoarea trebuie limitată datorită caracteristicilor lor morfologice specifice. Pe de altă parte, pentru o certitudine și o transparență maxime, prevede o identificare cartografică a acestor trecători prin decret interministerial. ISPRA și Comitetul Tehnic pentru Vânătoarea Faunei Sălbatice sunt, desigur, consultate în acest sens. Decretul va face apoi obiectul unui acord între Conferință și Regiuni, în care partidul dumneavoastră politic este reprezentat și poate adopta poziții diferite de cele asumate până în prezent. Au fost stabilite zone speciale de protecție în punctele de trecere a frontierei desemnate, iar vânătoarea este permisă în limitele și condițiile stabilite de Regiuni, în vederea protejării păsărilor migratoare și sedentare. „Considerăm că, din perspectivă constituțională, această modificare a legislației naționale constituie o încălcare obiectivă a legii”, a conchis ministrul.
Ați putea dori, de asemenea ..
