Managementul faunei sălbatice
A doua masă de lucru promovată de s-a încheiat Fundația UNA - Om, Natură, Mediu privind metodele corecte de interpretare a articolului 9 din Constituție și a principiilor enunțate în acesta. Întâlnirea [la care a participat și președintele național al Federcaccia Massimo Buconi, n.red.] a generat imediat o propunere de înființare a unui intergrup parlamentar privind articolul 9 și gestionarea faunei sălbatice și a fost imediat urmată de respingerea de către Consiliul de Stat a contestațiilor. prezentat de unele entităţi anti-vânătoare în urma sentinţelor emise de TAR din regiunile Lombardia şi Emilia-Romagna. Aceste sentințe priveau suspendarea calendarelor de vânătoare și pretinsa incompatibilitate a vânătorii cu articolul 9 din Constituție. Prevederea reprezintă un semn fără echivoc al corectitudinii tezelor echilibrate și de bun simț apărute în cadrul seminarului. Conferința s-a concentrat pe examinarea instrumentelor necesare pentru o aplicare clară, transparentă și obiectivă a legilor privind protecția biodiversității în Italia și a avut ca rezultat participarea activă a principalilor factori de decizie politică implicați, alături de reprezentanți instituționali, din lumea asociativă și a unora. a marilor experti constitutionali.
O abordare pluralistă
Onorabilii vorbitori au convenit asupra importanței unui echilibru între regulile de diferite niveluri, menținând o abordare pluralistă deschisă dialogului, care să nu subestimeze necesitatea managementului faunei sălbatice, inclusiv în vederea protejării comunităților locale și a biodiversității. Mai mult, natura transversală a polarizării publice în curs de desfășurare pe această problemă a fost identificată ca o oportunitate pentru inserarea unei narațiuni obiective, informate și responsabile în dezbatere. Lucrarea a evidențiat imediat necesitatea unei interpretări sistemice a principiilor fundamentale stabilite în textul constituțional. După cum a subliniat Francesco De Leonardis, Prof. Ord. Drept administrativ, Universitatea Roma Tre și președinte al Asociației Italiene de Dreptul Mediului (AIDAMBIENTE) „Articolul 9 din Constituția Italiei trebuie considerat, în întregime, cufundat în sistemul de principii fundamentale ale sortării noastre. Atunci când punem la îndoială locul animalelor în Constituție, nu putem evita, așadar, implementarea unei analize sistemice a drepturilor, care abordează omul ca pivot al cadrului constituțional. Prin urmare, dacă este adevărat că referirea la animale a intrat în textul constituțional, este și adevărat că principiul protecției lor nu trebuie înțeles într-un sens individualist, ci mai degrabă într-un sens funcțional intereselor întregului sistem analizat”.
Articolul 9 din Constituție
Necesitatea unei interpretări a principiilor care să țină cont de contextul lor de referință este legată în mod firesc de un alt subiect abordat, și anume principiul echilibrării între diferitele interese în protecția biodiversității și modul în care trimiterea la aceasta este explicită în cadrul același articol 9 din Constituție. „Articolul 9 protejează mediul prin trimiterea legiuitorului căi și forme de protecție. Același model de redactare a articolului constituțional ne face să înțelegem că cu el nu ne confruntăm cu o formă directă de preceptivitate. Aceasta este demonstrația modului în care valorile constituționale trebuie întotdeauna echilibrate prin figura legiuitorului care intervine într-o manieră responsabilă și atentă” Alfonso Celotto, Prof. Ord. Drept Constituțional, Universitatea Roma Tre „Articolul 9 este o oportunitate de echilibrare a intereselor între diferitele forme de protecție a biodiversității, din care vânătoarea reprezintă o parte fundamentală”. Comparația a evidențiat și modul în care acest echilibru se reflectă și în dreptul european. Angelo Lalli, Prof. Conf. Drept Administrativ, Universitatea din Roma La Sapienza și Director al Masterului de Nivel II în Dreptul Mediului a precizat modul în care „echilibrul stabilit de legislația europeană se creează pe echilibrul dintre diferitele interese. Prin urmare, interesul pentru protecția drepturilor animalelor trebuie să fie echilibrat cu multe altele care există, așa cum este deja subliniat de articolul 13 din TFUE și de unele hotărâri ale Curții Europene de Justiție. Activitatea cinegetică în sine este considerată de dreptul european ca fiind fundamentală pentru menținerea echilibrelor faunistice și biologice și legitimitatea ei la nivel național este deci esențială, întrucât dreptul european deține întâietate absolută față de cel al statelor membre”.
Criterii științifice
Concluzia lucrării a fost însoțită de Maurizio Zipponi, președintele Fondazione UNA și a văzut toți participanții garantând un angajament transversal de a duce mai departe cerințele unei viziuni comune bazate pe managementul virtuos al faunei sălbatice, fără practici dăunătoare și extremism specist. „Fondazione UNA și-a desfășurat întotdeauna bătăliile pe baza unor criterii științifice și a unei abordări multidisciplinare. Tot în acest caz, scopul nostru este să creăm o convergență între interese și viziuni, eliminând orice extremism. Suntem aici astăzi pentru a ne reînnoi angajamentul de a promova un dialog parlamentar transversal pe tema artei. 9 din Constituție, bazată pe fundamente obiective, gata să găzduiască un echilibru între diferitele interese în domeniu, știind că în Italia există deja o lege pentru protejarea faunei sălbatice, 157 din '92”, Maurizio Zipponi, Președintele Fondazione UNA (sursa: Sursa Fundatia UNA)
Ați putea dori, de asemenea ..
