Declarațiile Ligii Italiene pentru Protecția Păsărilor
Din păcate, FIdC este din nou forțată să nege acuzațiile extensie LIPU față de activitatea Regiunilor italiene chemate anual să stabilească reglementări de vânătoare în contextul problemei tot mai complicate de vânătoare a animalelor sălbatice. Merită să reiterăm că această materie, și astăzi, este reglementată de Legea nr. 157/92 și nu din opiniile exprimate de Institutul Superior de Cercetare și Protecția Mediului (ISPRA) chiar dacă LIPU, ca și alte acronime ecologiste, pare să uite tot mai mult acest lucru. LIPU citează chiar 5 încălcări ale Directivei 147/2009/CE, cu referiri improbabile la articolele acesteia, care demonstrează prejudiciul potrivit căruia vânătoarea este în sine un factor catastrofal pentru conservarea păsărilor.
Precizările
Mergând prin ordin, prima încălcare comunitară cu privire la cele 20 de specii pe care LIPU le definește ca fiind într-o stare proastă de conservare și în lipsa unor planuri de management adecvate: în patru cazuri (lacără, potârniche, porumbel sălbatic și sarcin) planurile de management, aprobate de Conferința Stat-Regiuni, au fost implementate treptat, prevăzând din aplicarea lor o cotă, în unele cazuri depășind 50%, privind numărul de animale care pot fi îndepărtate în fiecare regiune italiană individuală. LIPU pare să uite că lumea vânătorilor de astăzi este protagonistul principal al obiectivului primordial al planurilor de management, adică realizarea unor îmbunătățiri de mediu, prin inițiative private și prin fonduri ATC, deci din banii vânătorilor.
Citate fără sens
Este curioasă (poate întâmplătoare?) citarea articolelor din directivă printre care se remarcă articolul 2, care stabilește că statele membre trebuie să mențină și să adapteze (nu să protejeze) populațiile de păsări sălbatice pe baza nevoilor ecologice, științifice și culturale, luând în același timp ţin cont de cele economice şi recreative. Prin urmare, culturile oamenilor (inclusiv vânătoarea) reprezintă un factor care trebuie luat în considerare în alegerile statelor membre cu privire la gestionarea păsărilor. Și mai deconcertant este citarea articolului 3 alin. 1 care se referă tocmai la întreținerea și reconstituirea habitatelor pentru păsări, după cum am menționat mai sus, activitate în care vânătorii, și cu siguranță nu LIPU, se angajează pe cheltuiala lor (sursa: Federcaccia).
Ați putea dori, de asemenea ..
