Videoclip emoționant
Există o ironie subtilă, amară, în recenta campanie lansată de Fundația Capellino care, cu o frază frumos frapantă, bazată mai mult pe emoție decât pe rațiune, afirmă peremptoriu că „Nimic nu justifică vânătoarea”. Această afirmație este susținută de un videoclip la fel de emoționant, realizat cu măiestrie, difuzat pe principalele rețele de televiziune și pe rețelele de socializare, și legat și de o petiție, promovată tot de aceeași Fundație, care îndeamnă Parlamentul să ia măsuri împotriva proiectului de lege de modificare a Legii 157 aflată în prezent în discuție. Un efort de comunicare bine orchestrat, menit să apeleze la emoțiile publicului și să reitereze un mesaj absolut, clar și aparent moral. Totuși, în spatele acestei fraze frapante se află o contradicție atât de flagrantă încât este aproape grotescă. Fundația Capellino este, de fapt, unicul proprietar al mărcii Almo Nature, o companie care produce și comercializează hrană pentru câini și pisici pe bază de carne și pește. Nu doar pui, vită sau somon, ci și mistreț, căprioară, rață și ton: ingrediente care, în natură, provin toate de la animale vânate sau crescute pentru sacrificare.
Contradicția
Cu alte cuvinte, cei care demonizează vânătoarea astăzi își construiesc activitatea economică și profitul – absolut legitim, să știți – și, prin urmare, însăși capacitatea de a-și finanța campaniile, pe consumul altor animale. Diferența? Doar o chestiune de percepție. Acesta este un aspect pe care Federcaccia l-a subliniat imediat după lansarea campaniei în cauză și l-a relansat în zilele următoare împreună cu Fondazione Una. Trăim într-o epocă în care relația omului cu animalele a fost răsturnată: animalele sălbatice, unele specii în special, sunt totemuri intangibile, la granița cu venerația; animalele domestice sunt umanizate, îmbrăcate, purtate în cărucioare, tratate ca niște copii. Nu mai sunt tovarăși sau ajutoare în activitățile zilnice, ci proiecții emoționale, surogate emoționale, uneori chiar substitute pentru relațiile umane.
Animalismul din fotoliu
Animalismul de fotoliu, genul de campanii virale și postări indignate, uită că viața în natură a fost întotdeauna un echilibru între pradă și prădător, între naștere și moarte. Vânătoarea, cea adevărată - reglementată, selectivă, respectuoasă față de mediu - face parte din acest echilibru. Implică management, cunoaștere, cultură. Este un mod de a experimenta pământul care presupune respect și expertiză, nu cruzime. Cetățeanul obișnuit, acum în mare parte urbanizat, departe de păduri și de mediul rural, a pierdut legătura cu lanțul de aprovizionare alimentară și cu ciclurile naturale. Lăsând la o parte hrana pentru animale de companie, cei care sunt indignați de vânătoare nu au adesea nicio reținere să pună carne ambalată cu imagini liniștitoare, prezentate într-un mod „etic” și aseptic, pe rafturile marilor comercianți cu amănuntul. Totuși, în spatele fiecărei fripturi de pe masa noastră sau al fiecărei conserve din bolul câinelui sau pisicii noastre, există întotdeauna viața unui animal, doar responsabilitatea morală este diluată și invizibilă, delegată altora.
Ce înseamnă vânătoarea?
O contradicție convenabilă care are miros de inconsecvență morală și marketing bine ambalat. Vânătorul, însă, se confruntă cu realitatea fără ipocrizie. Știe că fiecare recoltă înseamnă o viață scurtată și, tocmai din acest motiv, respectă prada, natura și regulile. Știe să facă distincția între conservare și exterminare, între necesitate și risipă. Apărarea vânătorii nu înseamnă a disprețui sau, mai rău, a disprețui animalele, ci mai degrabă a recunoaște locul lor și al nostru în ciclul natural. Înseamnă asumarea responsabilității unui gest străvechi care, dacă este realizat etic și cu moderație, contribuie la menținerea ecosistemelor, la gestionarea speciilor și la înțelegerea spațiului local. Este o relație directă și onestă cu natura, conștientă și nemijlocită, departe de iluziile confortabile ale celor care cred că un hashtag sau o distribuire pe Facebook este suficientă pentru a fi „etic” și a-și curăța conștiința. Poate că ar fi timpul ca toți, companii și consumatori, să ia în considerare coerența propriilor alegeri înainte de a lansa campanii moralizatoare. Pentru că, în cele din urmă, nimic nu justifică ipocrizia (sursa: Federcaccia Brescia-Cacciapensieri).
Ați putea dori, de asemenea ..
