Tehnici antice de gravură manuală: gravura ascuțită
Incizia are loc cu varful care, prins si ghidat de mana stanga (pentru un stangaci este evident invers) traseaza santul care urmeaza designul prestabilit.
Mâna stângă acționează, așadar, ca ghid, în timp ce presiunea de a avansa vârful este dată de ciocanul ținut de mâna dreaptă: o privire asupra imaginilor fotografice dă o idee clară. Ciocanul lovește repetat și rapid la capătul din spate al vârfului cu un ritm și un zgomot caracteristic inconfundabile. Este suficient să treci prin vreo stradă din Gardone din Valtrompia pentru a o auzi, și pentru că mulți gravori, înlesniți tocmai de modestia utilajului necesar, desfășoară această lucrare în propria locuință.
Un colt luminat corect este suficient pentru nevoie.Avansurile varfului au loc, dupa cum spuneam, datorita loviturilor de ciocan si tocmai viteza loviturilor confera varfului o miscare aproape continua. cu mâna stângă ținând vârful, însă, are cea mai importantă funcție prin ghidarea în direcția dorită dar are și aceea de reglare, prin modificarea înclinării vârfului față de suprafața de lucru și prin rotirea lui ușoară spre dreapta sau stânga, adâncimea canelurii, secțiunea acesteia și, de asemenea, dau un efect greu de explicat în scris. Gravura ascutita este cel mai folosit sistem, cel putin in Italia, si este cel mai potrivit pentru lucrari de calitate si finete normala si medie, in afara de capacitatea gravorului. De fapt, trebuie spus că cineva se simte mai confortabil cu vârful decât cu burinul în timp ce altcineva trece indiferent de la primul la al doilea. Acest lucru se datorează, evident, mai mult decât orice altceva, obiceiului de a folosi cutare sau cutare, chiar dacă o anumită predilecție instinctivă subiectivă nu poate fi exclusă. Odată ce designul ascuțit a fost finalizat, este necesar să se procedeze cu umbrirea care urmărește să aducă și să dea efect designului. Această operațiune foarte importantă poate fi efectuată în diverse moduri pe care le omitem deoarece depășesc scopul propus.