Condamnare preventivă
Apărarea, beneficiul îndoielii și prezumția de nevinovăție până la judecata finală sunt drepturi civile care nu sunt refuzate nimănui. Nici măcar unui domn precum domnul Giovanni Brusca, care, cu modesta cheltuială a 21 de ani de închisoare și patru ani de probă, și-a „plătit” datoria față de justiție pentru fleacul a peste 150 de crime, fie ele comise sau comandate. În schimb, pentru vânători - care sunt printre cei mai drepți, sănătoși și controlați cetățeni - nu există drepturi, iar după peste treizeci de ani de hărțuire, insulte și reguli din ce în ce mai punitive și nedrepte, dacă se compară cu regulile în vigoare în alte țări ale UE, există doar condamnare preventivă prin „furori de presă”, pe baza a ceea ce este un real... încercarea intențiilor.
Un atac grosolan și nediscriminatoriu
Da, justiția italiană - chiar și cea grosolană și isterică a blogurilor și rețelelor sociale - este în mod ciudat cu două fețe, iar un proiect preliminar foarte simplu a fost mai mult decât suficient pentru a dezlănțui o ceartă asurzitoare (a nu se confunda cu melodia canisei) la granița cu bunul gust și realitatea. Și dacă, confruntați cu un astfel de atac, pe cât de masiv și orchestrat, pe atât de grosolan și indiferent, niște cetățeni-vânători au îndrăznit să încerce acea faimoasă apărare care nu este refuzată nici măcar celor mai însetați de sânge criminali, s-a dezlănțuit iadul!! Trupele de informații apropiate istoric și politic ideologiei animaliste au masacrat tastaturile computerelor lor și au produs tone de hârtie conținând obișnuita avalanșă de clișee și minciuni banale și banale. Toate acestea, asezonate cu măiestrie cu adjective cel puțin alarmiste, dacă nu chiar teroriste, capabile să stârnească indignare în rândul cititorilor mai puțin pregătiți.
Cea mai falsă și dăunătoare acuzație
În intervențiile anterioare, Libera Caccia a demontat multe dintre aceste argumente halucinante, stârnind indignarea ranchiunoasă a unor jurnaliști care se cred singurii păstori ai adevărului. Pe scurt, au fost trimise înapoi expeditorului acuzații despre: denaturarea legii 157/92; „legea trăgătorilor”; vânătoarea pe tot parcursul anului; vânătoarea în Vestul Sălbatic; utilizarea armelor spațiale; creșterea ridicolă a speciilor vânabile; puști (evident încărcate) atârnate sub umbrele de plajă printre oameni care se bronzează sau joacă tenis pe plajă; vânătoare și concursuri canine în miez de noapte. Dar „apărarea noastră sacrosanctă” continuă și de data aceasta vrem să stigmatizăm ceea ce este poate cea mai falsă și dăunătoare acuzație, adică presupusele riscuri pe care le-ar asuma biodiversitatea.
Adevărata vină
Aici, cei care se comportă cu astfel de semne prevestitoare nu numai că își demonstrează clar ignoranța totală, dar se aliază și cu cei care vorbesc atât de mult despre biodiversitate, dar apoi asistă neputincioși la distrugerea acesteia de către prea multe specii oportuniste (ciori, vulpi, mistreți etc.) și de către specii alogene la fel de numeroase și dăunătoare (coypu, ibis sacru, veverițe cenușii, ca să nu mai vorbim de speciile marine). Adevărata vină o au cei care persistă, ideologic și nu științific, în a nu lua în considerare celebrul termen „management”, permițând așa-numitelor arii protejate - în special cele urbane și suburbane - să continue să reprezinte adevărate zone libere unde astfel de specii domnesc supreme, semănând moarte și distrugere. Dar timpul este un gentleman și o astfel de frenezie ideologică va ajunge să-și demonstreze tot pericolul real, punându-i pe „manipulatorii ultraortodocși” în fața responsabilităților lor de mediu (PREȘEDINTELE Paolo Sparvoli).
Ați putea dori, de asemenea ..
