Iată gândul la Federcaccia regională din Toscana asupra rezoluției pentru vânătoare de selecție caprioare. Potrivit asociației, textul evidențiază, pentru a enesima oară, o metodă de lucru pe care Regiunea și oficiile abilitate continuă să o adopte nedescurat pe multe acte importante privind activitatea de vânătoare. O metodă care evită orice element de comparație prealabilă și care duce la nevoia de a evalua și de a învăța rezoluții și prevederi care sunt adesea deja publicate. Federcaccia Toscana împreună cu toate alte asociatii membrii Confederației i-au semnalat de multă vreme consilierului Remaschi, grupurilor de consiliu și politicii regionale că acum trăim o fază de regres serios în materie de vânătoare care pare de neoprit.
De asemenea, pe vânătoare de selecție pentru căprioare, a trebuit, împotriva voinței noastre, să consemnăm limitele unei măsuri tardive aprobate în derulare, și care nu este afectată în anumite aspecte de merit, de discuția necesară cu toate părțile interesate - începând de la asociațiile de vânătoare și ATC-urile. - o comparaţie care ar fi evitat poate unele alegeri tehnico-manageriale discutabilă din punct de vedere strict biologic al unei specii care prezintă, după cum se știe, numeroase variabile în structura populației sale pe variatul teritoriu toscan. De fapt, unde o presiune mai mare de vânătoare de toamnă asupra femelelor și tinerilor ar fi putut fi împărtășită și în anumite zone din centrul Toscanei, dar cu siguranță nu și pe Creasta apeninală acolo unde specia dă semne de suferinţă numerică, deschiderea absurdă de primăvară către clasele masculi nu se regăseşte în nicio justificare tehnică, biologică sau managerială plauzibilă.
Clasele masculine, care se afișează deja în cifre o eşantionare mai mult decât satisfăcătoare, și într-adevăr excesiv și destructurant în comparație cu celelalte. Prin urmare, ne întrebăm ce rațiune a inspirat unele alegeri care contrastează cu biologia, etologia și tehnica faunistică aplicată la gestionarea ungulatelor. Cu condiția ca, în Toscana, să mai putem vorbi despre managementul faunei sălbatice. Prin urmare, este mai necesar ca niciodată restabiliți imediat terenul pentru discuții și comparații, să redea Asociațiilor reprezentative rolul pe care îl au în alegerile privind managementul faunei sălbatice dar și etica și pasiunea vânătorii.