Presiuni și provocări
Rețeaua ecologică Natura 2000 Este inima conservării biodiversității în Europa, cu obiectivul principal de a menține și restaura habitatele și speciile la o stare de conservare favorabilă, fără a exclude neapărat activitățile umane. În ciuda obiectivelor ferme de conservare stabilite de Directivele privind păsările și habitatele, biodiversitatea din rețeaua Natura 2000 este în declin. Care sunt principalele presiuni și provocări care pun în pericol habitatele și speciile protejate? Conform unui studiu european foarte recent, publicat în Conservation Biology (Zavattoni et al., 2025), realizat în rândul administratorilor de situri Natura 2000 (pe un eșantion reprezentativ de 505 situri), agricultura intensivă și schimbările climatice au apărut ca principalele amenințări la adresa biodiversității în Europa. Utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice, transformarea habitatelor naturale în terenuri agricole, creșterea temperaturilor și precipitațiile variabile sunt responsabile pentru o degradare semnificativă a ecosistemelor. Alte amenințări semnificative includ poluarea aerului, a solului și a apei, precum și răspândirea speciilor alogene, care alterează grav ecosistemele europene.
Impact limitat
Exploatarea speciilor, inclusiv vânătoarea, este una dintre presiunile identificate de studiu. Cu toate acestea, în comparație cu amenințările agricole și climatice, impactul său este considerat limitat și nu se numără printre principalele cauze ale pierderii biodiversității. Aceasta nu înseamnă că exploatarea speciilor nu ar trebui monitorizată, ci mai degrabă că resursele financiare pentru eforturile de gestionare și conservare trebuie să se concentreze asupra amenințărilor reale și cele mai presante. Conform datelor colectate, diferitele forme de exploatare a resurselor biologice (legale și ilegale), altele decât agricultura și silvicultura, inclusiv vânătoarea, pescuitul, colectarea plantelor sălbatice și toate recoltele ilegale, inclusiv braconajul, reprezintă 4,24% din presiunile asupra siturilor Natura 2000. Prin urmare, principalele presiuni care afectează Natura 2000, inclusiv rețeaua italiană, sunt atribuibile intensificării agriculturii, abandonării practicilor agricole tradiționale, utilizării agrochimicalelor și schimbărilor climatice.
Biodiversitatea care trebuie îmbunătățită
Autorii studiului consideră că Politica Agricolă Comună (PAC) a UE a facilitat din punct de vedere istoric intensificarea practicilor agricole și declinul rezultat al habitatelor tradiționale și al speciilor asociate. Deși PAC a evoluat timid în timp, incluzând măsuri agro-de mediu care oferă subvenții pentru practici de intensitate redusă (de exemplu, încurajarea agriculturii ecologice) pentru a îmbunătăți biodiversitatea, serviciile ecosistemice și adaptarea la schimbările climatice, rezultatele acestor practici sunt încă insuficiente sau variabile în funcție de factorii locali și peisagistici. Este important să se continue monitorizarea și gestionarea tuturor presiunilor, dar este clar că trebuie acordată o atenție primordială practicilor agricole și schimbărilor climatice, care au un impact mult mai pronunțat asupra biodiversității. Vânătoarea, așa cum este practicată în mod obișnuit în siturile Natura 2000, poate fi compatibilă cu obiectivele de conservare.







































