Uniunea Zoologică Italiană
În perioada 11 - 14 septembrie 2024, la Pisa s-au desfășurat împreună cel de-al 83-lea Congres al Uniunii Zoologice Italiene și cel de-al 34-lea Congres al Societății Italiene de Protistologie. Ca parte a colaborării continue dintre Federcaccia, Universitatea din Pisa și Regiunea Toscana, rezultatele a două lucrări științifice efectuate asupra iepure italian iar pe iepurele european. Aceasta este continuarea studiilor de monitorizare parazitologică începute din 2017 cu participarea activă a numeroși vânători sicilieni și toscani (Grosseto), deci într-un context de știință cetățenească sau de participare activă a cetățenilor la activități științifice. Având în vedere influența factorilor în creștere, cum ar fi schimbările climatice, asupra distribuției paraziților și a interacțiunilor acestora cu speciile gazdă, cercetările în curs sunt esențiale pentru înțelegerea rolului infecțiilor parazitare asupra dinamicii populației ambelor specii de iepuri. Mai ales în cazul iepurelui italian din Sicilia, unde datorită vânătorilor-monitori este în derulare un program paralel de monitorizare a populației promovat de Federcaccia în colaborare cu Regiunea Sicilia și Universitatea din Palermo.
Studiile în detaliu
La iepurii europeni toscani parazitul intestinal Trichostrongylus retortaeformis este foarte răspândit cu o prevalență de 75%, în timp ce cestodul din genul Andrya este mai rar. În mod similar, la iepuri de câmp italieni, Trichostrongylus retortaeformis este destul de răspândit în populațiile siciliene, cu o prevalență de 66%, dar spre deosebire de studiul efectuat în trecut, cestodul Andrya spp. nu a mai fost detectat. Numeroși factori de mediu (de exemplu, schimbările climatice) și activitățile umane în sine (de exemplu, culturi, incendii etc.) pot interfera cu dinamica acestor infecții parazitare, iar cercetarea este esențială pentru a înțelege și dinamica populațiilor de iepuri. Acești paraziți intestinali (helminți), pe lângă faptul că joacă un rol în îndepărtarea nutrienților din gazda iepurelui, pot juca și rolul de vector al agenților patogeni bacterieni sau pot altera echilibrul delicat în așa-numita microbiotă intestinală (de obicei flora bacteriană intestinală sau microbian intestinal comunitar), rezultând riscuri grave pentru sănătate pentru iepure.
Analiza genetică
Analiza genetică a microbiomului intestinal (materialul genetic al microbiotei), împreună cu examinarea paraziților gastrointestinali ai iepurilor italieni colectați în Sicilia, a făcut obiectul unui al doilea studiu prezentat la Congresul de la Pisa. Acesta a fost primul studiu care a caracterizat vreodată microbiomul intestinal la iepurele italian și unul dintre puținele efectuate în ultimii ani pe specii din genul Lepus. De departe, cele mai reprezentate grupuri microbiene (Phyla) la iepurele italian au fost Firmicutes (29,4%-70,0%) și Bacteroidetes (1,9%-55,5%). Nu s-au evidențiat diferențe pe baza vârstei sau sexului iepurilor, dar există diferențe în compoziția numerică a comunităților microbiene și în indicele de diversitate Shannon al acelorași comunități, cu valori mai mari la juvenili față de adulți. Sunt necesare investigații suplimentare pentru a încerca să investigheze interacțiunile dintre gazdă, microbiotă și helminți.
Participarea vânătorilor
Se deschide astfel un nou capitol de studiu care vede, printre alții, cei mai motivați vânători pasionați de „vânătoarea de iepuri” și dispuși să colaboreze cu lumea științifică. Pentru antrenamentul lor, s-au desfășurat alte două sesiuni pe 5 și, respectiv, 6 septembrie la Palermo și Caltanissetta, la care au participat 130 de vânători. Titlurile lucrărilor prezentate:
– „Prevalența paraziților gastrointestinali la iepurele brun (Lepus europaeus) și iepurele italian (Lepus corsicanus)”, de Flavio Vallone, Martina Tenuzzo, Claudia Vannini, Gianfranca Monni, Valter Trocchi, Giorgia Romeo, Fabio Macchioni (poster).
– „Analiza microbiomului intestinal și a paraziților gastrointestinali la Lepus corsicanus (De Winton, 1898)”, de Martina Tenuzzo, Flavio Vallone, Claudia Vannini, Valter Trocchi, Giorgia Romeo, Fabio Macchioni (comunicare). (sursa: FIDC).