Guvernul Meloni
Printre actele guvernului Meloni, după cum am citit cu toții în marile ziare naționale, se numără modificarea articolului 19 din legea națională care reglementează vânătoarea, 157 din 1992. „Noua modificare de reglementare va permite Poliției Provinciale să folosească vânătorii ca personal de sprijin în intervențiile de control al faunei sălbatice. Așa cum se prevede deja de 30 de ani, aceste intervenții pot fi efectuate și în zonele în care vânătoarea este interzisă (pentru că sunt în apropierea centrelor locuite sau pentru că sunt destinate interzicerii vânătorii). Regula nu se referă la vânătoare, ci la gestionarea faunei. Mai mult, modificarea nu face altceva decât să prevadă prin lege ceea ce Curtea Constituțională a stabilit anul trecut cu privire la legile regionale.
Acuzații din Far West
Aproape toate ziarele sunau din trâmbițele animalismului nostru, vorbind de „vânătoarea sălbatică”, de „vestul îndepărtat”, prezentând legea de parcă ar permite oricui observă un mistreț în oraș să tragă în mulțime. Într-o țară civilizată presa ar fi ilustrat corect legea cetățenilor și ar fi batjocorit diferitele asociații pentru drepturile animalelor mai mult sau mai puțin. Nu vorbiți despre cadouri pentru vânători: nu au niciun interes să tragă între case. Mai degrabă, reacțiile ecologiștilor și o mare parte din informații arată că în Italia ecologistul este pentru sufragerie și ignoră problemele echilibrării ecosistemelor; și, în general, există cea mai mare dispreț pentru siguranța publică, problemele rutiere și de sănătate legate de fauna sălbatică.
Perioadele de vânătoare
Ceea ce enervează cel mai mult lumea vânătorului, cel puțin Federcaccia Brescia, este că această modificare este un „cadou” pentru lobby-ul fantomă al vânătorilor italieni. Vânătorii italieni, în schimb, ar dori să meargă la vânătoare în perioadele stabilite de legislația națională, de la 1 septembrie pentru unele specii până la 31 ianuarie și nu în suburbiile Romei. Vânătorii ar dori ca lista speciilor care pot fi vânate în legea națională menționată mai sus să fie respectată și să nu fie nevoiți să petreacă noaptea așteptând mistreți în grădinile satelor de munte. Vânătorii vor să practice vânătoarea în conformitate cu legile adoptate de Parlamentul italian, nu după cele scrise de oficialii publici ideologici. Dacă atunci instituțiile, forțele de poliție, autoritățile parcului, administratorii municipali cer lumii vânătorii să îi sprijine pentru a ține sub control fauna sălbatică scăpată, cu siguranță își vor da disponibilitatea, dar nu e vânătoare, e control! În rest, în ceea ce ne privește, problema nu este a noastră (sursa: FIDC Brescia).