La iepure alpin aparține ordinului Lagomorpha, familia Leporidae, mamifere de talie mică și mijlocie, caracterizate prin dezvoltarea abundentă a incisivilor, cu creștere continuă. Iepurele alpin este o specie de talie medie, cu lungimea corpului intre 50 si 61 cm; coada măsoară de obicei 5-8 cm, urechea 10-12 cm. Sexele sunt asemănătoare. Vara se distinge de iepure de câmp pentru blana brună sau brun-roșcată, care este vizibil pestriță și cu urechi mai scurte; este mai asemănător ca aspect cu iepurele sălbatic, de la care este recunoscut după părul mai puțin brun și mai gri. De asemenea, numit în mod obișnuit iepure alb o Iepure variabil, iepure alpiniarna are o haină albă inconfundabilă și camuflaj. Urmele sunt foarte asemănătoare cu cele ale iepure de câmp, dar caracterizat printr-o suprafață de sprijin mai largă, asemănătoare cu o rachetă de zăpadă care facilitează și grăbește înaintarea pe stratul de zăpadă; degetele de la picioare sunt destul de lungi și acoperite cu păr și sunt menținute maxim extinse pe substratul de zăpadă pudră. În situații periculoase, iepure alpin este capabil să emită, ca iepure de câmp, un sunet asemanator cu un beaiat.
Iepurele alpin: habitat și raza de distribuție.
Iepurele alpin traieste la altitudini mari, in general peste 1500 m s.l.m., frecventand habitate precum landa, arbusti si pasuni alpine, la marginea padurilor. În porțiunile nordice ale gamei, în absența iepure de câmp, locuiește și în câmpie. În vara iepure alpin este activ mai ales în timpul nopții, dar iarna alternează faze de căutare a hranei (mai rare) și de odihnă pe parcursul zilei. Acolo iepure alpin tpetrece cele mai calde ore din timpul zilei nu în vizuini săpate în pământ, ci refugiându-se în paturi adaptate sub pietre sau plante. Alimentația diferă suficient între anotimpuri: vara se hrănește cu diverse specii de ierburi și arbuști și fructele acestora, în timp ce în perioada rece se hrănește cu precădere cu ramuri mici, scoarță fragedă de copaci și arbuști de munte, mușchi, licheni și semințe de conifere. Iepurele alpinnu bea niciodata: obtine lichide prin mancare si, iarna, cand nu poate urma decat o dieta saraca in substante care contin apa, ia direct in cantitati mici de zapada. Este o specie solitara, caracterizata prin relatii sociale limitate, chiar si cele ale unui cuplu. Perioada de reproducere a iepure alpin, timp în care pot fi 2 sau 3 petreceri de dimensiuni egale, se desfășoară din martie până în iunie; dupa o gestatie de aproximativ 50 de zile se nasc bebelusi de aproximativ 100 g, deja autonomi, care sunt intarcati dupa doar 15 zile. Gama se întinde pe majoritatea teritoriilor nordice ale continentului eurasiatic, de la Insulele Britanice până în Japonia. Specia este prezentă și în Arcul Alpin, dar este absentă din Pirinei. În Italia este într-adevăr răspândită cu relativă continuitate peste toți Alpii, în cadrul orizontului alpin și subalpin, cu o suprapunere parțială a intervalului cu iepurele comun.
Iepurele alpin: dimensiunea și tendința populației.
Densitățile din Alpi sunt însă destul de scăzute în comparație cu cele optime de 80 de indivizi/100 de hectare găsite, de exemplu, în Scoția. De fapt, în Alpi, specia are întotdeauna densități destul de mici (de exemplu 3-4 indivizi / 1000 ha în provincia Sondrio; Prigioni et al., 2001).
Iepurele alpin: conservare și management.
Iepurele alpin întrucât s-a luat în considerare de mai multe ori posibilitatea efectuării de imisionări cu indivizi din Scoția și Scandinavia, o primă amenințare la adresa conservării speciei ar putea fi poluarea genetică derivată din acest tip de operațiuni. Gestionarea atentă a activităților de vânătoare și turism montan este de dorit pe tot parcursul anului; acesta din urma constituie o cauza puternica de stres in perioada de iernare, atat in ceea ce priveste perturbarea directa cat si datorita cresterii paralele a pradatorilor directi (Vulpe și Corvide), care găsesc cu ușurință hrană în gropile de gunoi sau în reședințe de mare altitudine în orice moment al anului. Prin urmare, este recomandabil să se promoveze acțiuni de educație ecologică pentru a evita abandonarea reziduurilor alimentare și administrarea hranei faunei (Prigioni et al., 2001). De când iepure alpin apartine unei specii foarte selective din punct de vedere al mediului si caracterizata printr-o natalitate destul de scazuta, in zonele in care este in declin pare necesara adoptarea unei interdictii de vanatoare. iepure alpin, în timp ce acolo unde populațiile par stabile, este indispensabilă o reglare a retragerii proporțională cu productivitatea anuală (Spagnesi & De Marinis, 2002).
__fg_link_0__ datorită dimensiunilor mai mici, a corpului de o formă mai ghemuită, membrele posterioare mai lungi decât picioarele anterioare. Culoarea hainei variază de la nisip până la gri-maro închis; spatele este roșcat, abdomenul și partea inferioară a...
VULPE (Vulpes vulpes) Fenologie S N R VULPE: Descriere Vulpea aparține ordinului Carnivora, familia Canidae. Vulpea este un mamifer de talie medie (în plus, foarte variabil prin aria sa de distribuție enormă). În medie, un individ adult are o înălțime la greabăn care...
TAUPE (Streptotelia turtur) Fenologie S N R Tortora: Descriere Tortora aparține ordinului Columbiformes, familia Columbidae, aceeași care include porumbelul și porumbelul. Tortora se deosebește de ele prin dimensiunea mică (aproximativ 27 cm), prin silueta mai subțire și mai elegantă și pentru ...
Sturzul Sasello (Turdus iliacus) Fenologie S N R Sturzul Sasello: Descriere Sturzul Sasello apartine ordinului Passeriformes, familiei Turdidae; Aripa roșie este cea mai mică dintre sturzii obișnuiți, măsurând aproximativ 20 cm. Este foarte asemănător cu sturzul cântec în penajul părților superioare, maro-gri, ...
STURZ DE BOTTACCIO (Turdus philomelos) Fenologie S N R STURZ DE BOTTACCIO: Descriere Sturzul cântec aparține ordinului Passeriformes, familia Turdidae. Este o pasăre de dimensiuni medii spre mici (aproximativ 22 cm), cu spatele maro și flancurile și gâtul gălbui, mai palid pe burtă. Părțile inferioare ale...
STARNA (Perdix perdix) Fenologie S N R LA STARNA: Descriere Starna aparține ordinului Galliformes, familia Phasianidae. Potârnichea cenușie este un Galliform de mărime medie, măsurând între 29 și 31 cm, puțin mai mic decât Potârnichea roșie. Potârnichea cenușie are o culoare gri...
Prepelița (Coturnix coturnix) Fenologie D N R PREPELPEȚA: Descriere Prepelița aparține ordinului Galliformes, familia Phasianidae. Prepelița, cel mai mic galiform european, are o lungime de 16-18 cm și are o formă ghemuită, atât la sol, cât și în zbor, atât de mult încât seamănă cu un...
VÂRÂNCHICĂ ROȘIE (Alectoris rufa) Fenologie S N R VÂRÂNICĂ ROȘIE: Descriere Potârnichea roșie aparține ordinului Galliformes, familia Phasianidae. Potârnichea roșie este un galliform cu aspect îndesat și compact, măsurând aproximativ 33-35 cm, și seamănă foarte mult cu potârnichea cenușie, mai ales în penajul juvenil. Adulți de...
Ptarmigan (Lagopus mutus) Fenologie S N R Ptarmigan: Descriere Ptarmiganul de stâncă aparține ordinului Galliformes, familia Tetraonidae. De mărime medie (35 cm), Ptarmiganul de stâncă este o specie caracterizată printr-un dimorfism sexual și sezonier vădit care se manifestă în diferite culori ale penajului...
PEPPOLA (Frigilla montifringilla) Fenologie S N R PEPPOLA: Descriere Peppola aparține ordinului Passeriformes, familia Fringillidae, și are dimensiuni asemănătoare cu cele ale Chaffonului, de aproximativ 14-16 cm. Vara, masculul are capul complet negru, cu reflexe albăstrui, spatele închis la culoare și pieptul portocaliu. Cel...
Caccia Passione Srl
via Camillo Golgi nr.1, cod poștal 20090 Opera (MI) ITALIA
CF și numărul TVA 08016350962
Ziar înregistrat la Curtea din Milano nr.17 din 20.01.2012 - înregistrare ROC nr.22180
Capital social plătit integral 10000 EUR
Director executiv Pierfilippo Meloni