Potrivit lui Boidi, cauza „este mecanismul prea complicat prevăzut pentru admiterea vânătorilor la ATC. Alte probleme vizează activitatea efectivă de vânătoare: noile reguli impun eliberarea vânatului, în special a fazanilor, pe teritoriu la sfârșitul primăverii, mai devreme decât în trecut. Încă trebuie să evaluăm dacă acest lucru a permis animalelor să supraviețuiască unei veri fierbinți și cu putina apa disponibila". Mai mult, subliniază Boidi, „repopularea prin zonele stabilite și captura (zrc) nu reușește să dea rezultatele dorite deoarece sunt prea mulți prădători.
Legea trebuie schimbată pentru a permite ținerea vulpei, lupilor, ciorilor și a altor specii. Alternativa este să apelezi la jocul de aruncare care nu garantează niciodată aclimatizarea animalelor, spre deosebire de când reproducerea are loc pe teritoriu”. În fine, președintele celor două ATC alexandrine evidențiază „creșterea mistreților și a căpriorilor care aduc tot mai multe pagube agriculturii”. Chiar și în ATC Apenin sunt mai puțini vânători: în Al3 (Tortonese, Val Curone și Val Borbera) din 1459 până în 1392, în Al4 (Acquese, Ovadese și o parte din Val Lemme) de la 1300 până la 1243. Pentru președintele Roberto Prando, responsabilitatea este în special a limitei de 10% pentru vânătorii de forane, adică veniți din alte regiuni : «Noul consiliu regional a dat Atc-ului posibilitatea de derogă parțial de la această limită.
Nu are rost să limităm afluxul de vânători din regiunile învecinate. Regula fostului consilier Ferrero era împotriva vânătorilor și se așteaptă acum să fie revizuită sau abrogată”. Scăderea ventilatoarelor este vizibilă pentru ochi, conform lui Prando: „Vizionarea la Atc Al 3 este evident că sunt mai putini vanatori in zona". Tot în acest ATC se încearcă aprovizionarea cu pradă vânătorilor: au fost introduse 1.300 de potârnichi roșii și 300 de potârnichi cenușii, «deocamdată nevânabile. Anul viitor vom face un recensământ pentru a evalua situația”, conchide președintele celor două zone sudice (La Stampa).