Și anunță: „Confirmat ineficacitatea metodei de avizare pentru izolarea speciilor de mistreți în cadrul instituțiilor publice, acest Comitet suspendă activitatea de izolare. Motivație dictată și de cantitatea de muncă necesară organizării intervențiilor care nu găsește confort în rezultatele slabe obținute”. Convingerea Comitetului de conducere este de fapt că metoda de vânătoare la rândul ei de a găsi și împinge mistreții spre stâlpi (utilizat în general în spații restrânse) este „inadecvată și ineficientă”. Cea mai folosită metodă de vânat, cu mistreți forțați să posteze de o haită de câini, face obiectul unei suspendări a TAR chiar dacă, pentru Comitet, "datorita caracteristicilor unor teritorii reprezinta singura tehnica capabila sa aduca rezultate definitive și rapid, mai ales în zonele împădurite și de refugiu (pete și spinai) unde împușcarea selectivă, împușcarea sau capturarea, își arată toate limitele de eficacitate și eficiență”.
Potrivit Comitetului, „folosirea unui singur „auxiliar” cu un certificat de câine limiere și a unui mânuitor autorizat al acestuia, pe lângă faptul că este potențial periculoasă, provoacă nereguli operaționale. Se știe că pentru a găsi un grup de mistreți adăpostiți într-un tuf, doar un "auxiliar" nu este suficient și de multe ori se eliberează alți auxiliari care să le susțină. Comportament, deși merituos, neregulat și supus sancțiunilor. Este clar de dedus că, pentru a obține rezultate congruente, în conformitate cu așteptările legiuitorului, cineva este „indus” să face nereguli. O atitudine pe care nu dorim să o adoptăm deoarece este contrară modului nostru de a funcționa care, și este corect să subliniem, se bazează pe principiul „muncă voluntară”.
Operațiunile noastre se bazează pe acest principiu. De fapt, în faza organizatorică se folosesc toate formele și regulile prevăzute pentru astfel de intervenții, folosind personal „selectat” și proprietar al articolului 37, pentru a obține rezultatul maxim în vederea urmăririi obiectivului de reducere a prezenței speciei în cadrul Zrc, care este bine cunoscută pentru reproducerea și protecția vânatului mic sedentar. Ne pare rău să subliniem că nici astăzi vânătorul nu poate găsi considerația cuvenită pentru rolul decisiv pe care îl joacă în și pentru teritoriu. Ne pare rău să subliniem modul în care asociațiile de vânătoare, deși generoase cu inițiative, nu reuşesc să-şi afirme rolul vânătorului, care este diminuată de faptul că pasiunea noastră este interpretată greșit și că în lumina faptelor este orice decât distracție dar trebuie considerată o adevărată activitate de apărare a teritoriului”(Il Cuoio live).