Vânătoarea de porumbei: Pentru majoritatea vânătorilor italieni care preferă să submineze fauna migratoare, deschiderea sezonului de vânătoare este sinonimă cu vânătoarea de „estatini”.
De altfel, pe toată durata verii, pasionații migratori așteaptă cu nerăbdare predeschiderea sezonului și „verile” care pot fi întâlnite, și eventual vânate, în această perioadă a anului. Verile sunt in general tinere mierle, porumbei si mai ales porumbei testoase care dupa perioada de migratie, in lunile iulie si august, au ales sa ramana in Italia in timp ce adultii au decis sa plece in alta parte pentru iernare.
După luni lungi de închidere a Sezonului de vânătoare, mulți vânători așteaptă cu nerăbdare pre-deschiderea vânătorii, de obicei de la XNUMX septembrie, pentru a vâna verile la pândă. Având în vedere că printre speciile de veri vânătoare, majoritatea vânătorilor italieni preferă porumbelul sălbatic, ne vom concentra mai mult asupra acestei specii; porumbelul sălbatic în cursul anului face mișcări considerabile preferând să petreacă iarna în Africa și apoi să ajungă în Italia între lunile aprilie și mai.
Această specie adoră să cuibărească în zonele plate, sau cel mult în dealurile joase, eventual în vecinătatea lanurilor de orz, grâu sau floarea soarelui unde se hrănește cu semințele acestor flori și cu boabele de ierburi. Unul dintre „riscurile” în care s-ar putea confrunta vânătorul fără experiență care decide să vâneze porumbelul țestoasă este să îl confunde cu verii săi, porumbelul cu guler de est sau porumbelul african a cărui vânătoare este interzisă de lege ca specie protejată. Dar cum se poate deosebi porumbelul sălbatic de verii săi? Există de fapt o serie de elemente care permit vânătorului să poată distinge diferitele specii între ele; in primul rand zborul ii caracterizeaza: porumbelul guler efectueaza de obicei un zbor lent si absolut drept fata de cel al porumbelului salbatic, ba mai mult fata de acesta din urma este adesea foarte sociabil cu omul, motiv pentru care adora popularea zonelor antropizate, in vecinatatea centrelor locuite, a grădinilor publice și a parcurilor orașului hrănindu-se tot cu deșeuri lăsate de om.
Observand cu atentie diferitele specii de Tortora se poate observa ca cea cu guler este putin mai mare decat cea salbatica; în plus, porumbelul cu guler are un penaj uniform deschis, cu un guler întunecat arătos și vârfuri inconfundabil de închis la culoare, precum și o coadă deosebit de lungă în comparație cu vărul sălbatic. Iubitorii de vânătoare pentru verile deja în august monitorizează creșterea floarea-soarelui și a câmpurilor de orz pentru a observa mișcările turturelelor care merg acolo la pășune. Dacă trecerea este satisfăcătoare, având în vedere posibilitatea, vânătorul începe să pregătească ţăruşul pentru vânătoare, aşteptând cu nerăbdare luna septembrie şi predeschiderea noului Sezon de vânătoare.
În general coliba de urmărire care este pregătită pentru acest tip de vânătoare este foarte spartană și bine camuflata; este un adapost, creat cu aceeasi vegetatie care se gaseste in imprejurimile locului ales, nu departe de campul cultivat cu floarea soarelui sau altul pe care turturelele l-au ales pentru pasune si de aceea le frecventeaza asiduu.
Daca doriti puteti amplasa, in apropierea campului si a stalpului pe care il vom avea construit, un sistem de apeluri atat cu matrite de plastic fixe, cat si mobile, cu plimbari sau forme cu aripi rotative. Odată pregătită trasarea și poziționate înștiințările, nu mai rămâne decât să așteptați să treacă protagoniștii pre-deschiderii, eventual cu pușca și cartușe potrivite: pentru acest tip de vânătoare cea mai folosită pușcă este un 12. calibre semi-automat pentru care se recomanda cartuse rapide 34 grame incarcate cu plumb 8.
Porumbelul sălbatic începe, în general, să se miște la aproximativ o oră după prima lumină a zorilor îndreptându-se spre câmpurile de floarea-soarelui pentru pășune; zborul este deseori jos, aproape învecinat cu florile mari, ceea ce face ca lovitura să fie destul de dificilă. Având în vedere obiceiurile și zborul turturelei sălbatice, vânarea acestei păsări este deloc ușoară pentru care de fapt vânătorului i se cere să aibă o țintă bună, o tragere bună și rapidă cu pușca și mai presus de toate... multă răbdare!