Legea definește care sunt mijloacele și instrumentele cu care se poate exercita activitatea de vânătoare:
Pușcă cu țeava netedă (monoclu, pușcă, suprapus) de calibru care nu depășește 12 și până la două focuri. Pușcă cu țeava netedă (semiautomate) de calibru care nu depășește 12 și până la trei lovituri, cu repetare semiautomată, purtând o lovitură în țeavă și până la maximum două în magazie.
Pușcă cu țevi cu miez striat (pușcă) cu sistem de încărcare repetată manual sau semi-automat, cu un calibru de cel puțin 5,6 mm și cartuș gol de cel puțin 40 mm.
Arco de orice factură.
Falco
Pe lângă cele menționate mai sus, vânătorul poate purta arme cu tăiș și ascuțit care nu pot fi folosite pentru uciderea faunei, dar sunt potrivite pentru jupuire sau deschiderea unor pasaje în vegetație. În timpul exercitării activității de vânătoare, legea impune vânătorului să recupereze cartușele cartușelor trase pentru a proteja impactul asupra mediului.