Apelul Lav, Lac și WWF împotriva calendarului de vânătoare al provinciei Modena pentru 2010 și 2011 a fost respins.
Asociațiile de bunăstare a animalelor Lav, Lac și Wwf au cerut anularea rezoluției prin care s-a aprobat calendarul de vânătoare 2010/2011, contestând posibilitatea vânătorii 5 zile pe săptămână în firmele de turism cinegetic, luarea de ungulate pe terenurile acoperite cu zăpadă în aplicare. a planurilor autorităţilor provinciale şi lipsa de opinie a Ispra cu privire la anticiparea taxei pentru unele specii de păsări. Mai jos este un extras din sentința din 22 februarie 2011:
„Cu privire la numărul de contestație al registrului general 637 din 2010, propus de:
LAV Anti-Vivisection League Onlus Organizație non-profit, Liga pentru abolirea vânătorii, Asociația Italiană World Wide Fund For Nature (WWF) Onlus, toate organismele reprezentate și apărate de avocat. Valentina Stefutti, cu adresă de notificare la Avv. Martina Granatiero, în Bologna (Studio Rufini Santi), via D'Azeglio n. 9;
împotriva
Provincia Modena, în persoana administrației provinciale pt, reprezentată și apărată de avocat. Stefano Tirapani și Barbara Bellentani, cu adresă pentru comunicare la biroul celui dintâi, în Bologna, via Murri nr. 9;
per l'annullamento
din rezoluția Consiliului Provincial Modena din 13 aprilie 2010 nr. 143, cu privire la: „Avizul calendaristic provincial de vânătoare pentru sezonul de vânătoare 2010-11”, precum și orice altă condiție prealabilă și/sau act conex.
Visti il ricorso ei relativi allegati;
Având în vedere actul de înfățișare în instanța provinciei Modena;
Având în vedere amintirile defensive;
După ce a văzut toate actele cauzei;
Președinte, în ședința publică din 11 noiembrie 2010, dr. Umberto Giovannini și audiând, pentru părți, apărătorii, astfel cum se precizează în procesul-verbal;
Considerat și considerat în fapt și drept, după cum urmează.
FAPT și DREPT
Prin acest recurs, entitățile din epigraf solicită anularea, „in partibus quibus” a calendarului de vânătoare al provinciei Modena valabil pentru sezoanele 2010 și 2011.
Motivele legale relevante susțin recursul: considerată neconstituționalitate a articolelor 3 și 4 Legea regională Emilia - Romagna 2/3/2009 nr. 1 (reguli, în baza cărora s-a adoptat atât calendarul regional de vânătoare, cât și cel al provinciei Modena) în contrast cu legea-cadru națională 11/2/1992 nr. 157 și, prin urmare, și cu art. 117 alin.2 lit. s) din Constituție.De asemenea, reclamanții consideră nelegitim actul atacat pentru încălcarea art. 4, alin. 3 si 4 si 21 alin. 1 lit. e) Legea nr. 157 din 1992, precum și pentru încălcarea art. 18, alin.4 și 19 din Legea nr. 157 din 1992 și art. 16 din Legea regională nr. 8 din 1994; Excesul de putere din cauza lipsei de motivație, denaturare și utilizare greșită.
Administrația provincială Modena, formată în instanță, solicită respingerea recursului, pentru netemeinicia tuturor plângerilor cuprinse în acesta a demisionat.
În ședința publică din 11 noiembrie 2010, a fost chemat procesul și, prin urmare, s-a reținut pentru hotărâre conform procesului-verbal.
Ca prim motiv de recurs, organele deductibile ridică problema constituționalității articolelor 3 și 4 din LR 2/3/2009 nr. 1, pentru contrast considerat cu articolele 12 și 18 L. n. 157 din 1992 și încălcarea subsecventă a art. 117 c. 2 litera s).
În primul rând, reclamanții se îndoiesc de legitimitatea constituțională a art. 4, alin.3, din LR Emilia - Romagna nr. 1 din 2009 unde se prevede că „… în ATV-uri fiecare vânător poate desfășura până la maximum cinci zile pe săptămână, conform orelor indicate la art. 5 din prezenta lege și fără limitări privind metodele de vânătoare.” Această prevedere ar fi în contrast cu art. 12, alin.5, din legea-cadru a vânătorii nr. 157 din 1992, care prevede că vânătoarea se poate practica exclusiv sub una dintre formele enumerate la același alineat.
Colegiul observă că întrebarea este vădit neîntemeiată, având în vedere că dispoziţia regională trebuie interpretată într-un sens coerent cu dispoziţia relevantă din dreptul naţional, şi, prin urmare, în sensul că activitatea de vânătoare poate fi exercitată fără nicio limitare în ceea ce priveşte modalitati diferite.prevazute de lege, dar trebuie totusi exercitate - de catre fiecare vanator - dupa metoda unica aleasa de acesta la inceputul sezonului de vanatoare. În plus, în ceea ce privește anume vânătoarea cu ATV-uri, este evident că doar vânătorii care au optat (tot prin reînnoirea tacită a opțiunii anuale) pentru modul C („alte forme de vânătoare”) pot accesa această activitate, întrucât restul modalităților A (vânătoarea). în zona alpină) și B (vânătoarea din pândire fixă) obiectiv imposibil de practicat în Companiile de vânătoare turistice.
Reclamanții mai consideră că art. 4, alin. 7, LR nr. 1 din 2009 este în contrast cu art. 21 alin.1 lit. m) din Legea nr. 157 din 1992 și în consecință cu art. 117 alin.2 lit. s), în partea în care legiuitorul regional prevede că ungulatele pot fi vânate, cu referire la planurile obișnuite de prelevare, chiar și pe terenuri acoperite total sau parțial de zăpadă.
Întrebarea, așa cum este formulată, este complet neîntemeiată, nefiind relevantă în sensul prezentei hotărâri, având în vedere inaplicabilitatea normei regionale a cărei conformitate cu Constituția este pusă la îndoială.
Calendarul de vânătoare contestat, de altfel, menționează posibilitatea vânării ungulatelor pe aceste terenuri în toate sau în mare parte zonele acoperite cu zăpadă, exclusiv cu referire la simpla indicare programatică a oricăror și viitoare evaluări ale administrației provinciale privind implementarea planului de prelevare a probelor. .a speciilor de mistreţi.
Prin urmare, este evident că dispoziția conexă cuprinsă în actul atacat nu are un caracter provizoriu, cu drept consecință incapacitatea sa actuală de a prejudicia situația juridică a reclamanților și, odată cu aceasta, și interesele colective protejate de aceștia.
Din considerentele menționate mai sus, mai mult, nerelevanța, în sensul prezentei hotărâri, a legii regionale a cărei conformitate cu Constituția este pusă la îndoială.
În sfârșit, reclamanții consideră că art. 4 alin.7 din legislația regională menționată anterior este neconstituțional prin contrast cu art. 18, alin.2, din Legea nr. 157 din 1992, în condițiile în care, cu referire la anticiparea deschiderii sezonului de vânătoare pentru unele specii de păsări, prevăzută în calendarul cinegetic al provinciei Modena și în legea regională, nu a fost solicitat avizul ISPRA, care este în schimb obligatoriu conform prevederii menționate mai sus din legea-cadru națională.
Întrebarea este vădit neîntemeiată, având în vedere că ISPRA a dat un aviz favorabil asupra acestui punct cu avizul din data de 2 (vezi doc. nr. 4 al Provinciei).
De asemenea, trebuie respins și al doilea motiv de recurs, cu care se reproșează actului provincial că nu a fost inclus printre proprietățile în privința cărora vânătorii trebuie să mențină anumite distanțe obligatorii în temeiul art. 21 L. n. 157 din 1992 (cladiri folosite ca locuinta sau activitati de munca), precum si cladirile cu acoperisul prabusit in totalitate sau in mare parte si neafectate de lucrarile de restaurare curente, fiind evident ca - tocmai datorita faptului ca nu sunt afectate de niciun activitatea umană - aceste proprietăți nu pot fi incluse printre cele supuse - tocmai pentru a proteja oamenii care locuiesc sau lucrează în ele - respectării regimului de distanță menționat anterior de către vânători.
De asemenea, al treilea motiv trebuie respins, având în vedere că necesitatea avizului prealabil al INFS cu privire la planurile de diminuare a speciilor considerate dăunătoare trebuie să fie raportată la planul propriu-zis și la autorizația provincială ulterioară, cu consecința că aceasta plângerea nu poate fi îndreptată împotriva unui act – care este cel atacat – complet fără legătură cu această procedură diferită și autonomă.
În ceea ce privește includerea clandestină și nelegitimă a „răței feruginoase” (specie aflată în pericol de dispariție) în rândul speciilor vânabile, Colegiul trebuie să arate netemeinicia plângerii, în condițiile în care în calendarul de vânătoare contestat această specie nu se numără printre cele supusă vânătorii obișnuite, la nimic remarcându-se - la starea actualei legislații sectoriale - că o altă specie, legitim vânabilă (moretta), poate fi confundată, pentru aspectul similar, cu prima.
La fel de neîntemeiat, cât și de irelevant, este și argumentul cu care durata de doi ani a calendarului de vânătoare contestat este considerată nelegitimă. Această durată mai mare, comparativ cu cea anuală obișnuită, pe lângă faptul că nu este în contrast cu nicio legislație în vigoare, a fost aprobată expres de ISPRA în avizul menționat anterior din 2.
Pentru considerentele de mai sus, recursul este respins.
Particularitatea și complexitatea problemelor examinate constituie, în opinia Consiliului, juste motive pentru a dispune compensarea integrală a cheltuielilor.
PQM
Tribunalul Administrativ Regional pentru Emilia - Romagna, Bologna (Secția a II-a),
pronuntandu-se definitiv asupra recursului, ca si in epigrafa propusa, o respinge.
Cheltuieli compensate.
Dispune ca prezenta hotărâre să fie executată de către autoritatea administrativă.
Așa s-a hotărât la Bologna, în camera de consiliu din 11 noiembrie 2010, cu intervenția magistraților:
Giancarlo Mozzarelli, președinte
Bruno Lelli, director
Umberto Giovannini, regizor, scriitor