Sezonul de vânătoare s-a încheiat de mult, acum acolo Federația Italiană de Vânătoare a invitat voluntarii care s-au alăturat Proiectul „Jurnale de vânătoare”. să trimită date despre uciderea lor, returnând aceleași jurnale în cele trei moduri pe care le preferă. De fapt, transmiterea poate avea loc prin adresa poștală (jurnalul propriu-zis sau fotocopia acestuia), având grijă să trimită documentele la biroul din Roma al Via Salaria 298 / A. Cele două alternative sunt cele ale faxului (numărul pus la dispoziție este 06844094217) și scanați sau fotografiați paginile prin mesaj de e-mail (adresa de referință este [e-mail protejat]).
De asemenea, Federcaccia a mulțumit vânătorilor care au contribuit la această cercetare importantă. Printre altele, după cum se poate citi în nota oficială a federației, datele jurnalelor au fost analizate pentru trei specii și anume turdidae, ciocârlă și turturele: vorbim despre primii trei ani de cercetare, studiu care a fost prezentat într-o teză de licență aUniversitatea din Padova. Marco Fasoli, înscris la Cursul de Tehnologii Silvice și de Mediu, și conducătorul său, profesor Maurizio Ramanzin, s-au ocupat de utilizarea jurnalelor de vânătoare, cu informații interesante pentru păsările vânabile din țara noastră.
Obiectivul principal al tezei în cauză a fost acela de a examina datele uciderii pe baza a peste două sute de jurnale de vânătoare pe parcursul a trei sezoane de vânătoare diferite (2010-2011, 2011-2012 și 2012-2013). Speciile analizate sunt ciocârlia, mierla, sturzul cântător, aripile roșii și cesena. Concret, munca elevului a evidențiat 44152 de sacrificare și o serie de neajunsuri care nu pot fi ignorate, întrucât au redus potențialul de utilizare a buștenilor de vânătoare, inițiativă care ar putea deveni și mai eficientă.
De fapt, numărul a fost definit ca fiind încă „limitat”, totuși numerele și datele sunt semnalul o performanţă a efortului de vânătoare care este influenţată diferit pentru fiecare specie de altitudini şi condiţiile meteorologice. Randamentul tocmai menționat, printre altele, a fost conceput ca un indice de abundență. În final, ipotezele acestei lucrări universitare au fost testate și demonstrate atât ca exemplu, cât și ca simplu explorare științifică, folosind o analiză statistică a datelor unei singure specii prin baza de date considerată cea mai reprezentativă, adică sturzul cântec.