Arci Caccia Toscana intervine în trista controversă dintre vânători și animaliști care a luat naștere din inițiativa Asociației de vânătoare de a aduce cunoștințele despre fauna și flora italiană în școli; apărăm vânătorii. Vom trece la acțiunea în justiție.
Să intervină asupra polemicii care se desfășoară în presa locală de câteva zile este vânătoarea regională Arci și, prin vicepreședintele său Massimo Logi, și cea națională. „Reacțiile dezordonate și jignitoare care au fost lansate de unele asociații de protecție a animalelor din Grosseto asupra proiectului „cunoașterea faunei din mediul rural” promovat în multe școli primare toscane de către Arci Caccia, confirmă încă o dată că drumul urmat, acela de a vorbi cu generațiilor tinere, profesorilor, limbajul cunoașterii și relația echilibrată cu resursa faunistică rupe falsa hegemonie a unei anumite culturi ecologiste și animaliste”.
Să intervină asupra polemicii care se desfășoară în presa locală de câteva zile este vânătoarea regională Arci și, prin vicepreședintele său Massimo Logi, și cea națională. „Reacțiile dezordonate și jignitoare care au fost lansate de către unele asociații de protecție a animalelor din Grosseto asupra proiectului „cunoașterea faunei din mediul rural” promovat în multe școli primare toscane de către Arci Caccia, confirmă încă o dată că drumul parcurs, acela de a vorbi cu tinerii generații de femei, către profesori, limbajul cunoașterii și relația echilibrată cu resursa faunistică, rupe falsa hegemonie a unei anumite culturi ecologiste și animaliste”.
Citim în nota de la Arci Caccia Toscana: „Declarațiile care au avut loc în ultimele zile ale grupării pentru drepturile animalelor și ale anumitor forțe politice din Grosseto, scot la iveală un amestec de ură și genericitate care deconcertează și șochează sincer; dacă lipsea o singură acuzație de „masacrul” pentru ca imaginea să fie completă, am aflat dintr-un comunicat de presă al ENPA că vânătorii ar putea chiar încuraja bullying-ul. Chestia, dacă n-ar fi tragică, ar fi comică, și în orice caz, având în vedere gravitatea acuzației care se ridică împotriva unei categorii de cetățeni cinstiți, ne rezervăm dreptul de a acționa în justiție pentru a ne apăra integritatea.
Dorim însă să răspundem cu promptitudine la numeroasele acuzații făcute de această multitudine mare de „suflete frumoase” care, din înălțimea presupusei lor superiorități etice, au identificat în vânători răul absolut de învins pentru ca lumea să cunoască un nou. „renașterea morală”. Vânătorii, și în special Arci Caccia, colaborează de ani de zile cu asociațiile de mediu pe baza unei axiome: vânătoarea este o activitate care poate contribui eficient la protecția mediului și a biodiversității. Vânătoarea, într-un cuvânt, este verde și atunci când suferă aceste atacuri ignobile, Arci Caccia nu se teme de ciocnirea cu cei care răspândesc culturi extremiste. Poate părea o blasfemie pentru acești noi campioni ai integralismului, totuși activitatea de vânătoare contribuie la menținerea habitatelor și la întărirea populațiilor sălbatice.
Vânătorii, și în special Arci Caccia, au contribuit într-un mod decisiv la elaborarea legislației naționale, regionale și provinciale, în care colectarea durabilă a împiedicat voracitatea supraconstrucției și a încetinit rarefăciunea multor specii de animale. Toate acestea nu ar fi fost posibile dacă vânătoarea, așa cum și-ar dori acești domni, ar fi fost desființată. Într-adevăr, probleme precum limitarea pagubelor culturilor, despăgubirea acestora (azi toată lumea vrea să apere fauna cu furie dar numai vânătorii plătesc prejudiciul cu banii lor), apărarea biodiversităţii puse în pericol de speciile invazive, ar fi imposibil de rezolvat fără figura vânătorului.
A afirma că vânătorii poluează și dăunează mediului, de parcă ar fi un adevăr incontestabil, este ca și cum ai afirma că medicamentele dăunează sănătății: aproximarea anumitor expresii derutează pentru încărcătura lor de ideologie, lipsită de orice capacitate de discernământ. Vânătorii, se spune în corul dezacordat care s-a ridicat în ultimele zile împotriva proiectului educațional prezentat de Arci Caccia în școlile din Gavorrano, maltratează câinii, îi abandonează, îi înfometează șapte luni pe an și, mai mult, , se ucid între ei din cauza accidentelor survenite în timpul sezonului de vânătoare.
Dorim să vă informăm că zona dispune de numeroase zone pentru dresajul câinilor care, din februarie până în septembrie, sunt foarte apreciate de vânători și auxiliarii acestora, iar aceștia din urmă nu sunt forțați să intre în spațiile înghesuite ale apartamentelor din oraș și obligați să-și facă treaba. . numai când stăpânul lor se simte în largul lor. De asemenea, vă invităm să efectuați o investigație cu medicii veterinari pentru a verifica ce și câtă îngrijire medicală este garantată câinilor de vânătoare.
Vânătorii înșiși sunt puternic angajați în promovarea siguranței, au favorizat obligația de a purta îmbrăcăminte de înaltă vizibilitate iar discuția în jurul acestei teme este în vârful interesului categoriei și al asociațiilor lor. Numerele în mână, dorind să facă o contabilitate tristă, vânătoarea nu este una dintre cele mai periculoase activități dintre cele desfășurate de om. Fără să ținem cont de activitățile nerecreative precum decesele pe drum și la locul de muncă, putem remarca în schimb nivelurile ridicate de accidente, chiar mortale, care se produc de exemplu pe pârtiile de schi, în timpul competițiilor de ciclism, pe terenurile de fotbal sau în timpul excursiilor în munte. . Acestea fiind spuse, niciunul dintre noi nu s-ar gândi să desființeze aceste sporturi sau hobby-uri care emoționează mii de oameni. Angajamentul, dacă este ceva, ar trebui să vizeze consolidarea culturii siguranței.
Se pretinde că vânătorii ucid pentru sport; sub acest aspect dorim să subliniem că vânătorii își ucid prada numai după vânătoare, nu ucid de dragul uciderii. Acțiunea prădătoare, în sine, înnobilează și face firesc un gest la fel de vechi ca lumea: a dori să denigrezi pasiunea și distracția înseamnă a ignora o forță evolutivă care a însoțit dezvoltarea intelectuală a umanității de-a lungul mileniilor. Tot pe plan ontologic dorim să subliniem că este greșit, în ceea ce privește fauna sălbatică, să echivalăm soarta individului unic cu conservarea speciei căreia îi aparține. În ceea ce privește populațiile sălbatice, ceea ce face ca un comportament să fie etic nu este atât suprimarea subiectului individual, cât mai degrabă angajamentul de a proteja și întări speciile căreia îi aparține. Vânătorii fac exact asta.
În cele din urmă, este greșit să ne gândim la a face lumea mai bună prin umanizarea animalelor. Respectul pentru animale nu se mântuiește atacând vânătoarea, ci exploatarea în scop de profit trebuie combătută. Aceasta este miezul problemei, cu siguranță nu cea a radicalizării unei critici pline de compasiune care este în mod eronat extins la toate activitățile care implică animale, fără a aborda însă fundamentele problemei. Arci Caccia, de fapt, a luptat întotdeauna pentru o activitate de vânătoare compatibilă și populară și pentru un mediu a cărui sănătate să permită reproducerea naturală a speciilor sălbatice.
Dorim să lămurim și un alt aspect: poate părea ciudat, mai ales pentru societatea-mamă a SEL de la Consiliul Municipal Grosseto, dar vânătorii pot avea și aptitudini științifice specifice. Educatorii proiectului sunt experți cu programe de înalt nivel, care trăiesc profesional în contact direct cu problemele mediului și ale teritoriului și care au obținut una sau mai multe diplome în universitățile italiene. Uite, chiar și cei de la Arci Caccia pot fi medici!
Continuând întrebarea, Logi a mai spus: „La Gavorrano, în Toscana, se trăiesc repetițiile generale ale unei încercări de a face din animalism cimentul parlamentar și politic al următorilor ani. Acum a sosit timpul ca restul lumii vânătorii să iasă cu curaj, să ridice capul, să se unească pentru a da suflare rațiunilor unei comunități, cea a vânătorilor, care știe că este cultivată, pregătită științific, angajată concret fiecare. zi pe teritoriu și mai ales respectuos față de pozițiile celorlalți și gata de confruntare democratică”
În cele din urmă, Logi a concluzionat: „Din acest motiv, Arci Caccia, care se confruntă astăzi cu o provocare fundamentală și care aparține tuturor vânătorilor și asociațiilor lor, nu trebuie lăsat singur”.
Martie 18 2013
Arci Caccia Toscana