Fără îndoială, evenimentul organizat de asociație este mai bogat în idei decât în participanți Prietenii lui Padule 25 septembrie trecut a Montecatini Terme. Printre lozincile obișnuite se numără trei cereri principale pe care asociația le face instituțiilor și anume extinderea rezervatii naturale; revenirea la un management unitar „corec din punct de vedere științific” și, în ultimul rând, dar poate cel mai important pentru ei, resurse economice care continuă să garanteze supraviețuire. Sunt câteva lucruri pe care Amici del Padule par să nu le cunoască sau poate preferă să nu le amintească, pornind de la faptul că Mlaștinile din Fucecchio (aproximativ 1.800 de hectare) este deținută în proporție de 90% privată și găzduiește și ferme care creează bunuri și locuri de muncă.
Dintre acestea cca 1.200 hectare, 300 sunt deja rezervație naturală. Trei sute de hectare de teritoriu care ar trebui, teoretic, protejate si puse in valoare intr-un mod si mai atent decat in mod normal dar care in schimb - ciudat ca Amicii del Padule nu l-au observat - în ultimii ani au dat dovadă de un management care nu a fost nimic mai puțin decât falimentul. Ca dovadă a ceea ce afirmăm noi există nenumărate pagini de procese-verbale scrise și verificate la fața locului de organele instituționale și aduse la masa de discuții (vedea). Problemele evidențiate sunt multe, chiar dacă principalele pot fi rezumate în a nu fi intervenit asupra florei și faunei alohtone care distrug biodiversitatea Mlaștinilor noastre și în a nu fi făcut nimic pentru a garanta alimentarea adecvată cu apă pe tot parcursul anului în cadrul rezervațiilor naturale, acțiune esențială pentru menținerea habitatului de mlaștină.
În lumina acestui fapt, solicitările făcute de asociație ni se pare destul de incongruente, chiar dacă să spunem adevărul ne dăm seama că nu pot cere mai mult decât atât, deoarece majoritatea nu știu. nici teritoriul si nici actiunile necesare intretinerii acestuia și protejează-l. Sperăm însă că atenția instituțiilor și politicii față de aceste probleme va fi foarte diferită și nu trebuie considerat altfel că acest management nu a reușit să protejeze cele trei sute de hectare de rezervații naturale existente. Sau chiar intenționăm să le extindem și mai mult pentru a crește daunele devastatoare pentru ecosistemul Padule și zonele înconjurătoare cauzate de prezența mai sus menționată a diverselor alohtone, mistreți, vidre, scorțișoară, nappola italiană și alte buruieni, ca să nu mai vorbim de poluare și lipsa lucrărilor structurale de apă?
Totul, evident, în detrimentul cuferelor publice, care au aruncat deja sume mari în această mașinărie de mâncare de bani fără a obține rezultate apreciabile. Speranța noastră, când se vor finaliza lucrările de atenuare în Mlaștinile Fucecchio, este aceea unele dintre aceste probleme grave sunt rezolvate. În ciuda multiplelor și uneori de neînțeles constrângerile care există în acest domeniu, consorțiul de reabilitare a făcut și face o treabă bună, chiar dacă profităm de ocazie pentru a sugera oficiilor regionale să folosească bunul simț atunci când urmează să facă lucrări extraordinare de întreținere, nu luând 10 august ca data fixa, dar anticipati-o, avand in vedere faptul ca cei care cunosc zona stiu bine ca doua ore de ploaie sunt suficiente pentru a arunca in aer lucrarile programate de un an.
În sfârșit, o notă despre cei prezenți la eveniment. Cel puțin găsim adeziunea provinciei Arci ca fiind singulară, prezent cu mult steag: pe de o parte strânge semnăturile împotriva noului regulament privind zona mlaștină (criticând Federcaccia), pe de altă parte dorește extinderea rezervațiilor naturale. Nu este ca nici macar „prietenii” lui Arci nu stiu sau pretind ca nu stiu ca cu acest regulament se vânătoare tradiționale sunt respectați uneori și pe alocuri în timp ce odată cu extinderea rezervelor toată lumea este acasă sau mai bine zis cine merge acolo care se simte stăpân în casa altora? (Sursă: FIDC Pistoia).