Mistreți uciși în Perugia, vegani: iata solutiile fara vanatoare. Știrea acțiunii grupului regional de lucru și a echipelor vânători de mistreți chemat să rezolve problema prezenţei a numeroşi mistreţi în zonă Collestrada iar Ponte San Giovanni a reînviat tema selecției animalelor sălbatice. În special mistreții, care au devenit numeroși și din ce în ce mai aproape de zonele locuite, unde găsesc mai ușor hrana scotocind printre gunoaie. Regiunea, mai ales pentru a limita daunele aduse fermierilor și riscul accidentelor rutiere, a anunțat că dorește să rezolve problema făcând eforturi pentru activități de selecție a ATC și permițând fermierilor și vânătorilor să poată trage mai ușor la mistreţi pe pământurile lor. Dar activiștii pentru drepturile animalelor nu sunt de acord. Și cred că există și alte modalități de a ține mistreții și alte animale sălbatice departe de case și drumuri, fără a fi nevoie să-i omoare.
„Animalele sălbatice – explică Alice Delicati, responsabilă pentru Umbria pentru Avi (Asociația Italiană Vegană) – au mecanisme de autoreglare, în condiții naturale; intervențiile umane, cum ar fi cele legate de vânătoare, provoacă dezechilibre. S-a dovedit că fertilitatea mistreților este semnificativ mai mare atunci când vânătoarea este intensă și se realizează mai devreme, la vârsta sub un an. Astfel mistreții ajung la maturitatea sexuală cu o greutate medie mai mică. Mistreții au o structură socială foarte sensibilă. O femelă mistreț dominantă, care intră în călduri o dată pe an, conduce grupul.
Așa-numitul sincronism de estrus înseamnă că celelalte femele din grup sunt fertile în același timp. În plus, îi reține pe tineri și, prin urmare, îi împiedică daune mai mari aduse culturilor. Dacă femela dominantă este ucisă, grupul se împrăștie, animalele fără conducător izbucnesc în câmp, toate femelele devin fertile de câteva ori pe an și se reproduc necontrolat.” "De la motivarea explozivă a mistreților – continuă Alice Delicati – vânătorii înșiși sunt deci responsabili. Citim continuu știri care prezintă mistreți. Atacuri, accidente rutiere, pagube aduse agriculturii. Vorbim despre mistreți, animale care atacă oamenii (rar) și nu despre oameni care ucid miliarde de animale în fiecare an. Dacă mistrețul nu este provocat sau rănit, nu atacă omul.
Dar, continuu atacat sau forțat să fugă de câini, a dobândit o asemenea aversiune față de aceste animale, încât atacă pe oricine se află în raza de acțiune.” „Dar dacă omul a vânat întotdeauna mistreți până la stingerea mistrețului autohton maremesc – scrie managerul Avi – ne întrebăm: cum se face că după 30 de ani de calendar de vânătoare, vânătoare de selecție, vânătoare în derogare, vânătoare de toate tipurile, proliferează mistreții? Animalele sălbatice au mecanisme de autoreglare conform legii „capacității de transport” legate de spațiul disponibil și hrana. Intervențiile umane, cum ar fi cele legate de vânătoare, provoacă dezechilibre. Uciderea animalelor nu rezolvă „problema”. Cei care rămân devin mai prolifici, sau au mai multe șanse să ajungă la maturitate, astfel încât în scurt timp să se ajungă la același număr inițial. Gata cu reproducerea, cu repopularea, cu hrana.”
Fermele sunt în centrul atenției: „Mistretul este produs în agricultura intensiva si semiintensiva și extensiv în principal pentru repopulări cinegetice și în scop alimentar. Condițiile de viață într-o incintă sunt adesea aberante din cauza alimentației artificiale, suprapopulării, structurii sociale anormale și obstacol în calea nomadismului. Ei creează un animal deranjat.” Avi contestă apoi politicile de repopulare: „Vânătorii le cer, iar instituțiile sunt mereu pregătite și disponibile să le satisfacă; mistreți s-au răspândit. Există un proiect de lege exemplar prezentat în Parlament în 2009 de senatorii Donatella Poretti și Marco Perduca: „În art. 21 din legea 11 februarie 1992, nr. 157, se adaugă următorul alineat: 4. Este întotdeauna interzisă oricui să elibereze pe teritoriul național exemplare de mistreți din orice subspecie sau rasă, fie în scop de repopulare, fie în orice alt scop.
Pentru încălcarea interdicției prevăzute în prezentul alineat se aplică sancțiunea administrativă de la 500 de euro la 1500 de euro pentru fiecare exemplar”. Și apoi este problema hrănirii mistreților, ridicată și de fermieri: „Se rupe echilibrul biologic – explică Alice Delicati – facând mistreții să fie mai puțin supuși selecției naturale aduse de rigorile iernii chiar dacă rata mortalității a porcii este destul de sus si in primele opt luni de viata poate ajunge 30-40%. Sterilizarea mistreților pentru a proteja fermierii și zonele locuite. De mult, fermierii și asociațiile lor se plâng de creșterea exponențială a numărului de ungulate și în special de mistreți care dăunează culturilor. De asemenea sistem de excursii specifice de vânătoare, așa-numita vânătoare, nu a rezolvat problema, de fapt unele persoane chiar au murit în timpul raidurilor. Mistreții se mișcă din ce în ce mai departe din pădure și ajung și în oraș” (Tuttoggi.info).
La început, să-mi imaginez mistrețul dominant ținând înapoi mistreții flămânzi la marginea unui câmp de porumb și împiedicând purceii să se împerecheze, literalmente, m-a făcut să mor de râs. Apoi, gândirea la doamna Delicati alergând prin pădure cu o seringă în mână cu scopul de a steriliza numeroșii și ferocii mistreți m-a făcut, pe de altă parte, foarte îngrijorat. M-a uimit și faptul că vânătorii au reușit să stingă mistreții autohtoni prin împușcare, în timp ce la speciile importate se produce efectul opus. În acest moment am devenit din ce în ce mai convins că natura trebuie să-și urmeze cursul și singura soluție este cu adevărat închiderea vânătorii, dacă ceva însoțită de reintroducerea leoparzilor de zăpadă în munți și, în câmpie, a tigrilor bengalezi.
Mare Gianluca. Pe lângă multele râsete la prostiile ecologic-științifice ale doamnei. Dnă Delicati, le adaug pentru comentariul dumneavoastră plăcut ironic. Și îmi iau libertatea de a încuraja ideea doamnei. Doamna Delicati, îndemnându-i pe ea și pe echipa ei de activiști pentru drepturile animalelor să continue proiectul lor. Cu faptele însă. Nu doar cu vorbe mici, așa cum sunt obișnuiți să facă. Doar vorbește pentru a oferi o expunere gratuită și nejustificată lumii vânătorii. Sterilizare buna. Odată ce lucrarea este terminată, vom prăji împreună.