Aprobat cu majoritate de Consiliul Regional al Friuli Venezia Giulia, prezidat de Piero Mauro Zanin, the mișcarea 250 dedicat interventiilor urgente pentru retinerea cormoranului in Regiune. Cererea, ilustrată în Cameră de Mara Piccin (Forza Italia), a fost prezentat inițial de consilierul Cetății însăși împreună cu liderul grupului Giuseppe Nicoli și colegul său de partid Franco Mattiussi, la care s-au adăugat semnăturile jucătorului din Liga Nordului Stefano Mazzolini și Edy Morandini (Progetto Fvg/Ar). în secvență, anticipând colegii de partid Mauro Di Bert și Giuseppe Sibau. Chiar și civicul Tiziano Centis s-a alăturat apoi instanţei, precedând toate grupurile de consiliu Lega şi Pd, precum şi Emanuele Zanon (Regiune Futura).
Cu prevederea, având în vedere faptul că „colonizarea progresivă a ihtiofagelor în apele interioare a regiunii a început spre începutul anilor 'XNUMX și că, de atunci, teritoriul înregistrează o creștere exponențială a păsărilor ihtiofage, inclusiv a cormoranului „și că” cormoranul reprezintă un pericol grav pentru peștii din apele interioare, putând consuma cca. 600 de grame de pește pe zi„, Consiliul regional se obligă” să demareze un proces care vizează evaluarea adoptării unui plan efectiv de retragere în derogare a cormoranului, precum și a unui traseu care vizează raportarea problemei către Conferința Stato-Regioni prin care, tot prin guvernul național, se inițiază un dialog cu instituțiile europene pentru a propune o revizuire a Directivei Păsări”.
„Printre speciile cu risc de atac de cormoran se numără în special salmonidele autohtone, dar cormoranul - relatează textul, prezentat Președinției pe 14 aprilie trecut - este o specie supusă protecției și legii 157/1992 (Reguli pentru protecția faunei sălbatice homeoterme și pentru vânătoare) nu listează cormoranul ca specie vânabilă". În ultimii zece ani, conform statisticilor, s-a înregistrat o creștere consistentă a cormoranilor, trecând de la 1.532 de persoane și 1.987 de cămine de persoane (2011) la, respectiv, 3.727 și, respectiv, 3.740 (2020). Prezența și proliferarea excesivă subminează ecosistemul și creează daune economice aduse conservării apelor interioare unde populațiile de pești, în virtutea vastității rețelei hidrografice, nu pot fi protejate cu plase antipăsări, dispozitive de descurajare acustică sau alte instrumente.
Prin urmare, potrivit moțiunii, se cuvine "regândesc statutul speciilor protejate pentru cormoran și, în consecință, apare necesară o intervenție decisivă a administrației regionale”. După intervențiile în sprijinul propunerii care i-au implicat și pe liderul grupului dem Diego Moretti și Morandini, o respingere a vizat în schimb un amendament modificator propus de Mișcarea 5 Stele. (primul semnatar liderul grupului Cristian Sergo, care a refuzat retragerea).
De aici, expresia definitivă a Camerei care a intervenit ulterior la o prevedere submodificată la solicitarea consilierului regional pentru resurse agroalimentare, silvice, piscicole și montane, Stefano Zannier, care sugerase unele modificări. Zannier însuși a amintit că „a trimis un plan de management al cormoranului, extins pe întreg teritoriul regional, atât la ministerul de resort, cât și la Institutul Superior pentru Protecția și Cercetarea Mediului (Ispra). Au fost deja primite unele indicații ca răspuns și acum va fi nevoie de o implementare a documentului, dar am găsit disponibilitatea deplină”.