Vânătoare și Faună: Cesena, WWF ia partea în favoarea eradicării complete a vidrelor cu metode nedureroase dar și prin împușcarea lor cu pușca, „Trebuie să dispară din Italia!”
Președintele WWF Ivano Togni intervine asupra sacrificării vidrelor care stârnește reacții mixte pe facebook. „Îmi pare rău că îi contrazic pe prietenii lui Enpa, dar Nutria este o specie extraterestră invazivă care constituie o amenințare serioasă pentru alte specii de animale native și pentru biodiversitatea noastră în general, prin urmare este o specie care trebuie eradicată, nu numai din Parcul Levante din Cesenatico, ci și pe tot teritoriul national. Impactul negativ pe care nutria îl provoacă asupra biocenozelor vegetale și animale este acum stabilit și nu a provocat încă efecte ireversibile, cu atât mai potrivit este să se adopte strategii de control care tind să limiteze efectiv difuzia acestuia și consistența sa numerică”. Desigur că va fi potrivit - adaugă președintele WWF - ca metodele de suprimare să fie nedureroase și în conformitate cu legile în vigoare, în unele cazuri s-a adoptat cloroform, dar nu se spune că o armă de foc este mai nedureroasă decât alte instrumente.. Regretăm și noi ideea de a ucide animale, oricât de nevinovate, dar protecția lor ar presupune alegerea condamnării multor alte specii de animale și plante care suferă impactul lor. Problema Nutriei constă tocmai în impactul său asupra ecosistemelor pe care le frecventează: vizuinile sale determină slăbirea malurilor și, hrănindu-se cu vegetația de mlaștină, provoacă dispariția unor specii de plante (Nufăr, Stuf, Coda etc.). În plus, această specie este responsabilă de distrugerea cuiburilor și de prădarea ouălor și puilor păsărilor care cuibăresc pe sol (Mallard, Moorhen, Knight of Italy, Coot etc). În zonele noastre nu are antagonişti naturali, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în ţările de origine, unde caimanii sunt principalii prădători. Acest lucru, împreună cu prolificitatea deosebită, tipică rozătoarelor, îl face un animal cu o creștere notabilă a numărului”.
Prin urmare, exprimând poziția WWF asupra acestei chestiuni, Togni afirmă: „Noi credem că este o prioritate este protejarea unei lisițe sau a unei șanse cu aripi negre, deoarece speciile care din punct de vedere biologic și evolutiv s-au adaptat să trăiască într-un anumit mediu (unde interacționează cu alte specii de animale și plante) sunt infinit mai importante decât Nutria. . Am putea aminti cazul de la Punte Alberete (RA), unde difuzia Nutria a determinat variatii mari in compozitia si distributia florei zonelor umede. Nufărul, de exemplu, care în urmă cu doar treizeci de ani era comun în multe zone mlăștinoase de apă dulce, astăzi practic a dispărut din cauza acțiunii Nutriei care l-a mâncat. Din păcate, odată cu nufărul au dispărut diverse specii de păsări, unele foarte rare precum Șternul Negru, care și-a construit cuiburile pe frunzele sale plutitoare!”.
Mai mult, Togni spune alarmant: „echilibrele ecologice care au fost realizate de-a lungul a milioane de ani nu pot fi deranjate în câteva decenii! În plus, riscul pentru sănătate cauzat de o concentrație excesivă de specimene nu trebuie subestimat, de altfel, după cum am văzut, direct supraalimentat de vizitatorii neprudenți, în fața schimbului de apă rar (dacă nu complet absent) al lacului Parcului. Într-un astfel de context Nutria poate constitui un rezervor pentru difuzia unor paraziți. Cele mai importante sunt fasciola precum Fasciola hepatic și leleptospira precum Leptospira interrogans. Probabilitatea acestei transmiteri este legată în mod substanțial de ecologia purtătorilor. La coipu, prezența leptospirelor a fost evidențiată în special în fecalele și urina eliberate în iarbă. Acest lucru poate provoca răspândirea leptospirozei și a altor bacterii în mediu care, în consecință, pot fi transmise altor animale, atât sălbatice, cât și de crescătorie, precum și oamenilor”.
În cele din urmă Togni conchide, „ne întrebăm dacă dintre toate speciile obiect de vânătoare, indigene și nu mai numeroase decât vidrele (de exemplu vulpi, căprioare sau numeroasele specii de păsări) pentru că este tocmai o specie alohtonă care dăunează ecosistemelor și reprezintă o amenințare serioasă pentru biodiversitatea noastră ar trebui protejată? Și dacă nu omul, cine ar trebui să conțină expansiunea acestui ierbivor introdus în zonele în care prădătorii săi naturali nu există?”.
4 iunie 2013
Sursa: CesenaToday