„Vânătoarea în Calabria: ce viitor?”. Titlul ales de secția provincială Cosenza a Federcaccia pentru dezbaterea din 12 ianuarie este la fel de clar ca întotdeauna și va intra în probleme foarte delicate privind vânătoare în regiunea de sud. Întâlnirea este programată pentru trei zile la Piccolo Teatro di Castiglione Cosentino (Cosenza) și va începe la ora 16. un vid de reglementare foarte periculos pentru exercițiul regulat de vânătoare.
Vor avea loc și intervenții privind reînnoirea regulamentului de vânătoare de mistreți, iepuri și vulpi, fără a uita înființarea zonelor de repopulare și captură de vânat, precum și începerea cursurilor de pregătire pentru paznicii de vânătoare, figuri din ce în ce mai importante pentru supravegherea teritoriului. Lista personalităților care vor vorbi în timpul dezbaterii este și ea destul de lungă.
Aceștia sunt Domenico Bevacqua, Mauro D'Acri, Giuseppe Graziano și Franco Sergio, consilieri ai Regiunii Calabria, șeful de cabinet Gaetano Pignanelli, coordonatorul de personal Franco Iacucci, numărul unu provincial al Federcaccia Francesco Antonio Greco și președinții teritorialului. Sectoare de Caccia Saverio Bloise, Tullio Capalbo și Marcello Canonaco. Dezbaterea va fi apoi încheiată de Gennaro Giuffrè, președintele regional al Federcaccia.
Masa va fi plină de argumente importante și cruciale pentru vânători calabrezi, o serie de probleme care nu au găsit încă o soluție valabilă. În special, așa-numita Lege Delrio (Legea 56 din 2014) a fost cea care a reproiectat granițele și competențele administrațiilor locale, transferând funcțiile provinciilor către regiuni. Una dintre aceste funcții este tocmai cea care privește reglementarea sectoarelor de vânătoare și pescuit. Scopul de atins în scurt timp este modificarea Legii regionale 9 din 17 mai 1996.
Vorbim despre regulile de protecție și gospodărire a faunei sălbatice și de organizare a teritoriului în scopul disciplinei planificate a vânătorii, pe scurt, legea care reglementează vânătoarea calabreză. Una dintre numeroasele probleme cu care s-a confruntat până acum într-un mod prea simplist este aceea a prezenței mistreților, în special în zona Vibonese: repercusiunile negative asupra activităților agricole din zonă au fost evidente, dar managementul cinegetic s-a concentrat adesea pe improvizației și asupra repopulării și immisiilor adesea abuzive (deci nu ușor de controlat) ale acestor animale.