La libertate de exprimare este baza unei societăți democratice, este o garanție a confruntării și a opiniei dar granița cu calomnia și ofensa este întotdeauna foarte neclară. Un panou publicitar, postat de obișnuiții activiști pentru drepturile animalelor din Sant'Eufemia luni trecută, face furori printre vânătorii din Brescia; pe lângă frazele obişnuite evidente de critică la adresa vânătoarei are ca fundal două mâini gigantice însângerate, chiar picurând cu sânge. Fotografia amintește mai mult de munca unui măcelar, în Brescia o numim „masadur” dar evident în mintea clienților fotografia ar trebui să reprezinte într-un fel, după părerea noastră foarte imaginativă, precum și ofensatoare, vânătoare. Sunt delocări obișnuite ale celor care și-au pus ochii în toate privințele abolirea vânătorii și urmărește obiectivul în toate modurile, legal, deoarece ne imaginăm că panoul a fost autorizat de oficiile competente ale municipiului Brescia, și mai puțin legal, cum ar fi calomnia.
Și aceste asociații pentru bunăstarea animalelor își urmăresc propriile obiective cheltuind mulți bani, ale lor de caritate, dar într-un mod total egoist tocmai, pentru că au un singur scop de urmărit, de realizat. Lumea vânătorului, Federcaccia și celelalte asociații din Brescia, pe de altă parte, au cheltuit o mulțime din banii lor pentru a sprijini unitățile sanitare din Brescia și Lombardia în martie, în plină pandemie, iar vânătorii italieni au donat aproape două milioane de euro din Alpi până în Sicilia în timp ce asociațiile de protecție a animalelor și de mediu au cerut bani statului pentru că numărul înmatriculărilor se prăbușise ruinător.
Iată activiști pentru drepturile animalelor, pentru că nu veți avea o viață ușoară împotriva noastră: pentru că suntem în societatea civilă, facem parte din ea, avem punctele noastre forte și defectele noastre ca toți ceilalți, încercăm să evoluăm dar suntem în continuare o parte integrantă a societății din Brescia și Lombardia. Acest concept ar trebui să fie, de asemenea, mai clar pentru mulți oficiali ai ministerelor, birourilor regionale și chiar altor instituții: suntem o parte importantă a societății noastre. Singurul sentiment care ne străbate atunci când ne gândim la vânătoare este mândria de a fi vânători și singura emoție care ne duce din cap până în picioare este pasiunea. Cheltuiește toți banii pe care îi dorești pe panouri publicitare, fă reclame la radio și televiziune dar până la urmă toate eforturile tale vor fi zadarnice pentru că în societatea civilă suntem acolo, într-o mie de fluxuri, cu mii de abonați noștri care în nenumărate feluri se fac plăcute.
Unii vânători se plâng întrebându-se de ce asociațiile nu au făcut nimic pentru a evita postarea acestor afișe. În primul rând, asociațiile de vânătoare nu au atribuții de cenzură și nu se ocupă de spații publicitare. Al doilea punct, cum am fi putut ști despre asta dinainte? Al treilea punct am întrebat deja oficial dacă afișele au toate autorizațiile și avocații noștri analizează dacă există motive pentru a proceda în mod legal văzut imaginile ofensatoare. Dar sunetul nu se schimbă: activiștii pentru drepturile animalelor cheltuiesc bani pentru a critica și ataca vânătoarea, iar vânătorii cheltuiesc bani pentru a dona echipamente spitalelor, voluntarilor de la ambulanță, care suferă.
Și șase vânători au fost capabili, dar avem nevoie de fonduri și nu de cuvintele obișnuiților clapetari socializați, pentru a realiza inițiative de reamenajare a habitatului am avea exemple concrete formidabile la dispoziție tuturor cetățenilor despre cum poți îmbunătăți mediul și care sunt cauzele obiective ale sărăcirii speciilor și mediilor naturale. Dar este nevoie de un efort major din partea toate asociaţiile de vânătoare, dintre care unii se angajează în schimb în toate modurile să discrediteze colegii pentru a crește cu câțiva membri. Federcaccia a formulat deja propuneri, am spus deja ce poate fi un proiect de urmat împreună fără a-și pierde identitatea.
Câțiva euro pe vânător ar fi de ajuns și am putea recupera mari satisfacții atât față de activiștii pentru drepturile animalelor, cât și față de acea birocrație care se opune continuu cu perfida activitatii de vanatoare. Este nevoie doar de o puternică voință comună: împreună, toți vânătorii mai pot spune multe, izolați și divizați rămân doar stăpâni pe tastaturile PC-urilor și smartphone-urilor lor și puțin mai mult. Mai mult decât 50.000 de vânători lombardi unite nu sub un steag, ci pentru un proiect concret și comun, ar putea avea un impact decisiv, puternic, autoritar. Să depășim împreună dezbinările inutile și banale și să ne concentrăm să luptăm cu cei care râd astăzi că au expus un afiș de prost gust!