Liga Nordului îmbrățișează poziția lui Coldiretti cu privire la problema daunelor cauzate de ungulate: „Conține numărul de animale sălbatice și apără afacerile agricole”.
Il Carroccio prezintă o agendă legată de Planul Regional Agricol și Silvic 2012-2015. Printre solicitări și avansarea începerii vânătorii de mistreți și prelungirea perioadei de vânătoare dincolo de calendarele normale.
Liga Toscana de Nord a prezentat o agendă în Regiune legată de Propunerea de Rezoluție nr. 184 - PRAF 2012-2015 intitulată „conține numărul de animale sălbatice, reda demnitatea întreprinderilor agricole”. În acest act, Carroccio cere mai presus de toate „să anticipeze data de începere a vânătorii de mistreți”, prelungind „perioadele de vânătoare dincolo de calendarele normale în prezența depășirii pragurilor de densitate durabilă”.
Această inițiativă urmează pozițiile Coldiretti Toscana care deja luna trecută făcuse în mod expres solicitări pe care Liga le-a primit și adresate Consiliului Regional.
„Numărul excesiv de ungulate – explică liderul grupului Carroccio din Regiunea Toscana, Antonio Gambetta Vianna – a schimbat obiceiurile căprioarelor, căprioarelor, căprioarelor, muflonilor și mistreților care se urbanizează din ce în ce mai mult, creând multe probleme și în Toscana. Până de curând, pagubele cauzate de ungulate au vizat în principal fermieri și unii șoferi nefericiți. Acum, însă, greutățile îi preocupă pe toți, chiar și pe cei care nu frecventează pădurile și câmpurile. Și ecosistemul însuși are de suferit pentru că, dacă un căprior este un animal frumos și căpriorul este drăguț, sute de ungulate dintr-un teritoriu mic rănesc și provoacă pagube enorme”.
Potrivit Ligii de Nord, problema este gravă în toată Toscana și din cauza extinderii zonei împădurite. „Odată cu deplasarea în aval - afirmă Gambetta Vianna -, ungulatele intră și în zonele de pepinieră din câmpie. Iar o căprioară care intră într-o pepinieră poate provoca pagube de mii de euro în câteva clipe”.
În agenda sa, Carroccio consideră, de asemenea, că, în ciuda canalului direct creat între companiile agricole și ATC, timpii pentru despăgubiri sunt foarte lungi, iar valoarea rambursărilor în trecut, conform datelor din 2009, era egală cu puțin peste 60% a prejudiciului constatat.
„Această situație – explică exponentul Ligii Nordului – nu mai este sustenabilă și o denunțăm de mult. În ciuda intervențiilor efectuate, o soluție definitivă nu a fost găsită. Nu este frumos de știut că fermierii sunt nevoiți să țină cont de faptul că cel puțin 10% din producție se poate pierde din cauza prezenței animalelor sălbatice. Nu mai este tolerabil ca o companie să fie pusă în pericol și din acest motiv este necesară redefinirea zonelor adecvate, ținând cont de încărcătura totală a diferitelor specii. Iar pe cele necorespunzătoare prezenței ungulatelor trebuie să fie egală cu 0. Nici măcar nu este tolerabil ca plantațiile de măslini să fie printre zonele potrivite pentru prezența căprioarelor având în vedere pagubele ireversibile pe care le produc aceste animale”.
Potrivit Ligii, este necesar să se determine densitățile maxime la sfârșitul sezonului de vânătoare, luând în considerare încărcarea totală a diferitelor specii pentru a limita daunele aduse culturilor agricole și riscul de accidente rutiere. Dar este necesară și revizuirea obiectivelor planurilor de reducere pentru diferitele zone prin ridicarea plafonului la retrageri.
„Pe lângă deschiderea timpurie a mistrețului și prelungirea perioadelor de vânătoare - precizează Gambetta Vianna -, solicităm consiliului să efectueze intervenții de control în zonele improprii pentru a urmări obiectivul de „densitate zero”. În plus, angajăm Regiunea să promoveze și să implementeze acorduri cu antreprenorii agricoli pentru instalarea de sisteme de prevenire a daunelor și să implementeze sisteme de control pentru limitarea daunelor culturilor cauzate de grauri și porumbei”.
Dar Carroccio face alte trei cereri. Prima este „asigurarea dreptului la despăgubiri pentru daune pe baza unor estimări care să țină cont atât de valoarea produsului pierdut, cât și de deteriorarea pe termen lung sau permanentă a structurilor și instalațiilor de producție”.
Al doilea, pe de altă parte, este „definirea unor proceduri mai simplificate și a anumitor timpi de plată. Eliberarea definitivă a despăgubirilor pentru daune din acțiunile de prevenire a daunelor care nu pot fi întotdeauna efectuate și/sau sunt previzibile. Toate acțiunile și activitățile preventive (garduri, bolarde etc.) trebuie plasate în întregime pe cheltuiala organismului public sau ATC”.
A treia și ultima cerere, pe de altă parte, se referă la „prevazarea unei modalități de compensare a prejudiciului care” în primul rând „prefera întreprinzătorii agricoli profesioniști”.