Acum că lunile de primăvară și vară au trecut în urmă, a sosit momentul să facem un bilanț al sezonului de reproducție tocmai încheiat prin analiza datelor provenite de la stația ornitologică de Mă duc la Stillo. Monitorizarea s-a dezvoltat folosind mai multe tehnici: vizual pentru păsările acvatice și prin recensămintele cântece, capturarea și inelarea speciilor de păsări mici, cu referire în special la passerine. Interpolarea diferitelor tehnici returnează o fotografie mai mult sau mai puțin reală a progresului sezonului de reproducere în zona mlaștină studiată. Perioada de primăvară-vară târzie a fost caracterizată de precipitații constante, ceea ce a permis menținerea unui regim de apă destul de ridicat pe tot parcursul primăverii și pentru o bună parte a verii.
Această abundență de apă a avut ca efect o întârziere clară a creșterii diferitelor specii de arbuști, și în special a stufului, cu consecințe diferite asupra așezării diferitelor specii de păsări. În timp ce pe de o parte speciile acvatice au fost favorizate de aceste condiții, au fost afectați, în schimb, passerinii cei mai asociați cu stuf. Anul acesta, din martie si pana la inceputul lunii august, poienile si canalele zonei supuse interdictiei de vanatoare au gazduit un numar important de pasari de apa, mult mai mare decat cele inregistrate in anii precedenti. Toate acestea înseamnă că îmbunătățirile provocatoare ale mediului încep de fapt să dea roade. Pe lângă speciile cuibărătoare precum Răvălușul și Lichita prezente în număr cu adevărat remarcabil, și pentru care au fost înregistrate 110 unități pentru prima și peste 400 pentru cea din urmă, numeroase alte specii au frecventat și zona.
Cu numere mai mult sau mai puțin consistente, în funcție de perioadă și de nivelul apei, lista completă a speciilor observate este următoarea: Garganey, Teal, Lopătar, Rață feroginoasă, Greb crested, Little Greb, Little Greb, Fishing Hering, Blackhead Cormoran de pescăruş, stârc cenuşiu, egretă mare, stârc de noapte, stârc squacco, stârc purpuriu, bitter, bitter, ibis sacru, ibis lucios, barză albă, linguriţă, lăcaş, lapwing, nisip, rosu, nisip, nisip alb, ciocănitoare, negru - zgâiţa cu coadă, zgâiţul, zgâiţul de mlaştină şi găină. La animalele strâns legate de mediul acvatic, trebuie adăugate și speciile care frecventează zona mlăștinoasă pentru a găsi adăpost de noapte în stuf în timpul migrației sau care folosesc zona pentru hrană și cuibărit. Din recensămintele efectuate prin vedere și sunet s-a consemnat prezența a numeroase specii, demonstrând importanța acestei zone ca loc de odihnă și cuibărit.
Abundența păsărilor migratoare și cuibărătoare la anumite momente a oferit un spectacol pentru toți cei care au asistat la observator cu vizite organizate de asociația Padule. Între sfârșitul lunii mai și începutul lunii iulie, grupurile școlare și taberele de vară au putut să viziteze zona și să observe rațe, stârci și lipicitori, precum și să participe la sesiuni de inalare în scop științific. Luna iunie a fost deosebit de intensă în acest sens, mai ales cu activitățile dedicate școlilor și taberelor de vară. Deosebit de interesantă este „Săptămâna Padulano” organizată de asociația „Il Padule”. Pe parcursul săptămânii copiii au participat la un fel de tabără de vară la Casotto del Sordo unde, urmați de un ghid de mediu, au avut ocazia să învețe despre mediul înconjurător și meseriile tipice din zona mlăștinoasă, realizând în final o vizită la „observatorul ornitologic pentru a observa îndeaproape diferitele specii de păsări. Dintre numeroasele vizite ale grupurilor școlare, cele ale școlii primare Carducci din Fucecchio merită menționate în cadrul unui proiect european care vizează înțelegerea mlaștinilor Fucecchio. Fotografiile arată una dintre zilele în care copiii de la școala Carducci au vizitat observatorul ornitologic.
Monitorizarea passerinilor prin captură și inelare științifică a continuat în mod regulat, de la un deceniu la altul, pe parcursul perioadei de primăvară-vară. Deși din sondajele efectuate prin cânt și prin vedere speciile monitorizate au fost numeric mari, din datele provenite din inelare reiese că numărul de indivizi singuri a fost mult mai mic decât cel al sezonului 2018. Pentru aceeași perioadă examinată, specia capturată au fost mai mult sau mai puțin aceleași: 21 pentru 2018 față de 19 pentru 2019. Diferența înregistrată în cei doi ani a afectat numărul de capturi care între aprilie și august 2018 au fost de 396 de păsări față de doar 134 în 2019. Această diferență enormă este în esență datorită scăderii prezenţei speciilor care cuibăresc în desişul de stuf. Părul de stuf, care este principala specie vizată de captură, a văzut numărul de indivizi capturați să treacă de la 227 în 2018 la doar 85 în 2019. Același lucru este valabil și pentru veliul și privighetoarea de râu, dar cu un număr mult mai mic. Această diferență enormă de consistență între anul curent și anii anteriori este probabil atribuită condițiilor de creștere a stufului la momentul înființării acestor specii. După cum s-a menționat anterior, nivelurile abundente ale apei, mai mari decât media perioadei, pe de o parte au favorizat prezența speciilor acvatice, dar pe de altă parte au încetinit creșterea vegetației de mlaștină provocând dificultăți pentru cuibărirea passerinilor.
În ciuda numărului relativ scăzut de capturi, nu au lipsit speciile de interes deosebit pentru conservare: în special, merită menționate capturarea unui tânăr Loose-wagon în plină perioadă de reproducere și a unor indivizi tineri de Castan Forapaglie; ambele specii au devenit destul de rare și considerate specii țintă în evaluarea stării de sănătate a ecosistemelor de mlaștină. La sfârșitul lunii august am început să observăm și primele mișcări migratorii care readuc speciile cu rază lungă de acțiune în locurile lor de iernare din Africa și apariția primilor migratori continentali. În următoarele luni, pe lângă capturile obișnuite care vizează păsările mici, se vor desfășura și unele sesiuni care vizează becașii în cadrul unui proiect cu Universitatea din Pisa care presupune atașarea unor trackere GPS unor indivizi pentru a le studia mai bine mișcările în timpul iernarii. perioada .