Caccia: Comunicare semnată de senatorul Roberto Della Seta și Francesco Ferrante.
30.08.2011 - Numirea găsește o țară afectată de alte preocupări, mai urgente, dar italienii, în ciuda crizei extrem de dificile din ultimele săptămâni, continuă să fie pasionați de subiect. Așa este de mulți ani, de când mediul și protecția faunei au devenit obiecte prioritare de atenție pentru opinia publică.
Aceste antene deosebit de sensibile atunci când se discută despre vânătoare sunt un atu, pentru relevanța obiectivă a problemei, dar conțin și un risc: riscul ca dezbaterea să se reducă la un fel de „război religios” între apărătorii și inamicii vânătorii „fără dacă și dar”.
Dintre cei care invocă tradițiile strămoșești – omul a fost vânător chiar înainte de a deveni culegător și apoi fermier – vede vânătoarea ca pe un „drept”, și câți – trebuie spus: din ce în ce mai numeroși – condamnă vânătoarea pe plan etic, considerând-o o practică acum incompatibilă cu evoluţia culturală a speciei umane.
Scriitorul nu a luat niciodată o pușcă, nici măcar o pușcă și nici nu se recunoaște în pozițiile „aboliționiste” ale celor care ar dori să interzică vânătoarea. Și recunoscând totuși deplina legitimitate și interes pentru aceste dispute, ca ecologiști, ne-am stabilit o altă prioritate: reglementarea vânătorii prin dând substanță principiului constituțional care identifică patrimoniul faunistic ca un bun superior pe care statul are datoria să-l păstreze.
Reconcilierea activităților de vânătoare cu nevoia de protecție a faunei a fost scopul Legii 157 din 92: o lege excelentă care a permis Italiei să țină pasul cu legislația UE și rămâne un punct de referință indispensabil. Această lege trebuie apărată prin actualizarea unor aspecte marginale, dar păstrând strict inspirația ei.
Trebuie apărat de încercările recurente de dezmembrare a acestuia, ultimul din PDL care în Senat propusese o dereglementare improbabilă și dăunătoare a vânătorii. Și trebuie apărat și de prea multe inițiative unilaterale ale diverselor Regiuni (nu toate – trebuie spus – guvernate de centru-dreapta...) care în ultimele luni au lansat calendare de vânătoare cu încălcarea regulilor de protecție stabilite de Italia. și Europa.
Calea de urmat, pentru Partidul Democrat și centrul-stânga, este aceeași cu cea care a dus în urmă cu douăzeci de ani la lansarea Legii157: să sprijine angajamentul comun al asociațiilor de mediu, din partea cea mai avansată a lumii vânătorii, începând cu Arci Caccia, al asociațiilor agricole, pentru un guvern al activității de vânătoare care să garanteze o protecție riguroasă a faunei sălbatice, evită orice ipoteză de privatizare a vânătorii, evită italienii noi și mai serioși puși în default de Uniunea Europeană.
Parlamentari ai Partidului Democrat