Doctor Mihai Sorrenti, coordonator al Biroului Studii și Cercetare Federația de vânătoare, răspunde afirmațiilor complet eronate de peIbis sacru a apărut în „Resto del Carlino”. Citim cu oarecare consternare articolele scrise de Tommaso Moretto publicate în „Resto del Carlino”, ediția Rovigo, din 14 decembrie 2020, referitoare la observările de ibis sacru (Threskiornis aethiopicus) în zona Polesine din Rovigo. Spre deosebire de cele afirmate atât de Eddi Boschetti, cât și de Luciano Marangoni de la LIPU din Rovigo, nu există nicio îndoială cu privire la originea ibisilor sacri, care, din păcate, sunt larg răspândite astăzi în întreaga lume. Nordul Italiei: sunt exemplare care au scapat din captivitate si s-au reprodus in mod necontrolat.
Creșterea puternică a acestor exemplare provoacă efecte negative asupra populații native de ardeide datorită competiției pentru locurile de reproducere, precum și zonele de hrănire, unde are și efectul de a alunga alte specii mai importante pentru conservare. Hibridizarea unui exemplar de ibis cu o spatulă a fost, de asemenea, documentată (Platalea leucorodia), în special acesta din urmă autohton și prezent în mod natural în Italia. De fapt, Comisia Europeană a inclus ibisul sacru printre speciile pe care statele membre UE trebuie să le eradice de pe teritoriul lor, deoarece considerați „extratereștri invazivi”.
Pentru a îndeplini această obligație europeană, ISPRA a pregătit proiectul Planului de management pentru această specie, care prevede sacrificarea în scopul eradicării de pe teritoriul italian. O realitate cu totul diferită de cea propusă de Reprezentanții LIPU, care invocă prevederile europene atunci când intenționează limitează vânătoarea, ei uită de asta când prevăd intervenții pentru eradicarea speciilor exotice. O altă demonstrație a unei abordări emoționale a faunei, complet îndepărtată de principiile managementului conservator al speciilor sălbatice.