Recunoașteți rolul cheie al vânătorii în protejarea mediului, binele comun al tuturor. Claudio Tortooli, al Asociației de Vânătoare de Mediu Născut Perugia Liberă intervine pe tema, mult dezbătută acum în Umbria și nu numai, a managementului animale salbatice. Tortoioli amintește că în vremuri nu îndepărtate datele Ispra (Institutul Superior pentru Protecția Mediului și Cercetare) a indicat Italia drept „cufărul de comori al Europei” pentru numărul de specii și cantitatea de animale sălbatice prezente pe teritoriul lor. "Dar nu totul – explică el – este pozitiv. Cercetările arată un puternic dezechilibru faunistic, predomină prădătorii și ungulatele, chiar și animalele mari, mistreții, în detrimentul speciilor blânde și nobile.
Pagubele aduse culturilor și pericolele pentru trafic, inclusiv cele urbane, sunt de asemenea grele”. Speciile invazive provoacă 12 miliarde de daune patrimoniului natural în fiecare an în Europa (nutria este un exemplu elocvent). O mulțime de urgențe cărora le lipsește un răspuns univoc, omogen și decisiv. Estimările naționale oferă cifre uluitoare pentru despăgubiri pentru daunele aduse culturilor și animalelor. Milioane de euro care ar putea fi cheltuite în prevenirea și îmbunătățirea mediului și a biodiversității și sprijin pentru practicile de agromediu care favorizează aceste obiective. „Vânătoarea – spune Tortoioli – este mult mai mult decât o activitate tradițională și un fapt social. Este un hub principal pe care să construiți o protecție eficientă a animale sălbatice și medii.
Este necesar să ne concentrăm inteligent asupra culturii lumii vânătorii pentru a realiza o rețea de management, pornind de la protecția culturilor agricole, de la pagubele aduse faunei sălbatice, autorizarea înlăturarii animalelor dăunătoare, chiar și în afara perioadelor de vânătoare”. Pentru Tortoioli dezechilibrul faunistic este consecința unor reguli „poluate de teze părtinitoare ale drepturilor animalelor, care interzic o reținere și o protecție serioasă și echilibrată a biodiversității”. Și propune o regenerare a gospodăririi habitatelor fragile și a speciilor nobile, care trebuie protejate și protejate „de mâna înțeleaptă și capabilă a vânătorilor”, așa cum a fost cazul până la câteva decenii. „Noi – susține el – suntem primii ecologisti din Italia, pentru înțelepciune, rezultatul experienței transmise de generații, cunoașterea teritoriului și dragostea pentru natură, fundamentale de bază de aplicat serios pentru gestionarea faunei și a mediului".
Și citează exemplul Elveției, unde vânătoarea în parcurile naturale este permisă de zeci de ani. „Motivația – comentează el – este foarte simplă și, de asemenea, logică: zona afectată este foarte bogată în vânat, iar vânătoarea în aceste zone este o tradiție străveche și adânc înrădăcinată. Mai mult, odată cu crearea parcului se teme că ungulatele, mistreții, căprioarele, căprioarele și caprisele ar putea crește dramatic și ar putea cauza pagube pădurilor”. „Un fapt – continuă Tortoioli – pe care doar la noi încercăm să-l negăm. De exemplu în Parcurile Pădurilor Casentinesi și Abruzzo prezența excesivă a mistreților dăunează deja pădurilor, animalelor și culturilor. Și deci bugetele grele ale familiei celor care, cu atâtea sacrificii, încă mai prezidează numeroasele zone marginale de munte și de deal ale țării noastre”.
Și exemple asemănătoare se găsesc în parcurile din SUA, de pe Loara în Franța, unde vizitatorii găsesc indicatoare care îi invită să nu deranjeze vânătorii. Germania, Austria, Ungaria au autorizat de ani de zile reținerea animalelor sălbatice, dăunătoare, periculoase, și a prădătorilor în mod continuu pe tot parcursul anului. Un exemplu care pentru Tortoioli ar trebui implementat rapid și în Umbria, care ar putea deveni astfel o grădină luată ca exemplu. „Sperăm unitatea vânătorilor – apelul Natei Liberă Perugia – fără speculaţii şi obstacole în calea emancipării lumii vânătorii italiene, atent atent la toate problemele cauzate de fauna sălbatică”. „Fără suduri mai departe - avertizează Tortoioli - cu animalism ideologic, care a provocat dintotdeauna pagube activităților economice, cinegetice și rurale. Este timpul – conchide el – pentru excluderea și din comitetele de conducere a zonelor teritoriale de vânătoare”(Încă azi).