Măsurile adoptate de guvernul italian pentru combatereaepidemie de Covid-19 au repercusiuni directe asupra managementului faunei sălbatice, în special asupra celor care implică participarea a numeroși voluntari (de exemplu numărătoarea de ungulate sau galliforme). În consecință, în cazul în care regulile de restricționare a mobilității indivizilor și agregarea acestora din motive neprofesionale fac imposibilă efectuarea de numărări sau estimări ale populației, subsemnatul Institutul va adopta, în mod cu totul excepțional și limitat la sezonul de vânătoare 2020. / 21 , proceduri alternative de evaluare a planurilor de extracție a Cervidi, Bovidi și Galliformi; va fi însă necesară o declarație din partea Administrației solicitante în care să se raporteze motivele care au împiedicat desfășurarea activităților, cu invocarea măsurilor guvernamentale, a metodelor care ar fi fost utilizate fără restricții și a perioadelor în care au fost programate calculele ( referindu-se la datele utilizate în sezonul 2019).
Mai jos sunt oferite indicații detaliate pentru diferitele specii.
Vier
În ceea ce privește o monitorizare corectă a populațiilor de mistreți, necesitatea și utilitatea culegerii datelor atât cu privire la intervențiile de prelevare (la vânătoare, cu orice tehnică, și în control), cât și la mistreții uciși în timpul acestor acțiuni în toate institutele prezente în zonă. Informații despre amploarea efortului de sacrificare efectuat (de exemplu, numărul de vânătoare efectuate, numărul de vânători implicați, numărul de câini utilizați, numărul de ieșiri de selecție efectuate, numărul de cuști active, georeferențiarea acțiunilor efectuate etc.) iar asupra animalelor ucise (ex. sexul, vârsta – cel puțin dacă animalul are vârsta mai mare sau mai mică de 1 an – și greutatea; georeferențierea sacrificării) par esențiale pentru a avea o imagine mai completă a distribuției mistreților în zonă. și să permită o evaluare mai articulată atât a fenomenului impacturilor cauzate de specie, cât și a eficacității planificării managementului întreprinse, în ceea ce privește activitățile de vânătoare și control adoptate. Vă rugăm să consultați Ghidul pentru managementul mistreților (Monaco et al., 2003) pentru o descriere exhaustivă a metodelor de colectare și analiză a datelor.
Acestea fiind spuse, trebuie remarcat faptul că planurile de prelevare pentru vânătoarea de selecție de mistreți nu se pot baza în niciun fel pe rezultatele numărării primăverii din puncte fixe (sau avantajoase), sau pe orice alte metode (de exemplu vânătoare, numărarea farurilor, capcana cu camera) cărora li se aplică tehnici de analiză care nu sunt suficient de robuste şi care nu asigură definirea unor indicaţii sigure asupra tendinţei prezenţelor. În general, așadar, având în vedere dificultatea de a putea efectua recensământuri fiabile ale acestei specii, se consideră acceptabil, din punct de vedere tehnic, ca planurile de prelevare să fie definite pe baza:
1) datele de tragere (la vânătoare și control) din sezonul precedent;
2) date privind amploarea și distribuția impacturilor cauzate de specie (daune aduse agriculturii, accidente rutiere, impacturi asupra biodiversității), în raport cu obiectivele de management.
Prin urmare, întrucât calculele de primăvară nu sunt esențiale pentru definirea planurilor de retragere selectivă pentru mistreți, din punct de vedere tehnic, neimplementarea acestora nu reprezintă o limită nici pentru elaborarea planurilor de retragere structurate pe sexe și clasele de vârstă, nici pentru evaluarea ulterioară a acestora de către Ispra.
Cervidae și Bovidae
În ceea ce privește populațiile de specii sălbatice aparținând acestor taxoni și supuse prelevării în selecție, trebuie menționat că, în exprimarea opiniilor referitoare la planurile de prelevare propuse sezonier, Ispra evaluează în principal trei parametri:
1) numărări directe sau estimări cu metode de prelevare a populațiilor obiect al eșantionării (vezi „Orientări pentru managementul Ungulatelor: Cervidae și Bovidae” elaborate de acest Institut) pentru a evalua tendința populației cel puțin în ultimele 5 ani (prin calculul creșterii anuale a profitului) și structura populației actuale;
2) realizarea planului anterior, evaluând cât de mult acesta s-a abătut în valoarea de ansamblu și în structură față de ceea ce s-a propus; de remarcat că planurile implementate pot fi indicative atât pentru efortul efectiv realizabil, cât și pentru populația efectiv prezentă în zonă;
3) obiective de management eventual definite pentru unitatea teritorială specifică (ex. zone necorespunzătoare).
În imposibilitatea organelor de conducere de a desfășura unele activități de monitorizare ca urmare a interdicțiilor care decurg din măsurile legislative în vigoare pentru combaterea epidemiei de Covid-19 și din cele care vor intra în vigoare în viitorul apropiat, acest Institut va exprima propriile opinii ținând cont de seria istorică a rezultatelor gospodăririi cinegetice efectuate în ultimii 5 ani (numărări, planuri de prelevare propuse, prelevare de probe efectuate) și obiectivele de management preconizate pentru raioanele individuale sau sectoarele de management. Prin urmare, Administrațiile sunt invitate să formuleze orice solicitări de aviz prin atașarea informațiilor evidențiate mai sus și însoțite de hărți în format shapefile (.shp) ale raioanelor de management.
Acestea fiind spuse, trebuie precizat că prevederile actuale privind mobilitatea și agregarea persoanelor fizice, fiind în vigoare până la data de 3 aprilie, nu par să afecteze deocamdată activitățile de numărare cu metoda recensământului bloc, folosită de obicei la capră.
În plus, în ceea ce privește Căprioara și Căprioara, se consideră că metoda de numărare a nopții cu farul (vezi „Orientări” menționate mai sus) efectuată de personalul Institutului (poliția provincială, tehnicieni ATC/CA, liber profesioniști, angajați ai instituției publice). sau administrații private), ar putea fi o alternativă valabilă, acolo unde este cazul, pentru determinarea unui anumit număr minim de populații ale acestor specii.
În sfârșit, trebuie menționat că informațiile obținute prin metode alternative (folosirea capcanelor foto, numărarea grupelor de pelete, prelevarea la distanță asociată cu termografia în infraroșu, indici biometrici ai populației etc.) pot fi luate în considerare, împreună cu gestionarea anterioară a vânătorii. date. , pentru evaluarea planurilor de retragere propuse.
Potârnichi de stâncă, potârnichi de Sardinia și Cocoș de cocoș
Managementul durabil al acestor specii se bazează pe monitorizarea de primăvară a populațiilor (cu metoda de redare sau ascultare pasivă) și cu verificarea succesului reproductiv la sfârșitul verii (cu ajutorul câinilor de arătare), deci în absența acestui Informații pentru anul în curs, se consideră adecvată excluderea potârnichii de rocă, potârnichii de Sardinia și cocoșilor negru de la prelevarea de probe în sezonul de vânătoare 2020/21. În cazul în care sunt disponibile doar datele privind monitorizarea la sfârșitul verii, se va putea solicita avizul pentru planuri de colectare formulate pe baza numărului minim de animale contactate în fiecare raion de management.
Excepții de la măsurile de combatere a Covid-19 și a mobilității persoanelor pentru activități de vânătoare și control al faunei sălbatice.
În ceea ce privește posibilitatea de a proceda la intervenții de ucidere selectivă sau de control, trebuie menționat că orice evaluări privind oportunitatea continuării acestor activități în această perioadă nu intră în competența acestui Institut.