Însumând datele referitoare la membrii ariilor teritoriale de vânătoare și ai membrilor zonelor alpine, în prezent numărul de vânători rezidenți în Liguria, activat pentru sezonul de vânătoare 2021/2022, se ridică la 12.917. Printre aceștia, pe baza inscripțiilor oficiale, se numără 2.146 de oameni din La Spezia. Privind celelalte provincii, cele două zone ale Genovai, adunate, ajung la 4787 de membri, cele patru din Savona la 3.229, în timp ce Imperia se oprește la 2755. Datele sunt la zi. Acestea sunt cuprinse în decretul recent publicat de Regiunea Liguria, chemată să distribuie fondurile provenite din veniturile vânătorii, în conformitate cu prevederile legii regionale 29 din 1994. Numărul vânătorilor ligurii este în scădere bruscă, prin prisma cifrelor raportate prin decret.
În 2002 în Liguria au rezultat 27.581. Trebuie spus că în 2007 scăzuseră deja la 23.888. Și zece ani mai târziu, în 2017, scăzuseră la 16.183. În patru ani armata de puști side-by-side s-a micșorat din nou, atât de mult încât astăzi nu ajunge la 13. Sunt în concordanță cu ceea ce se întâmplă la nivel național. Vânătorii italieni au fost chiar și 3% din populație, până la 1.701.853, în 1980. Au scăzut la 1.446.935 în 1990. După aceea a avut loc o accelerare a declinului. Cifrele s-au redus aproape la jumătate, crescând la 801.156 în 2000. Acestea sunt date oficiale, prelucrate de Istat și Federcaccia. Ultimii douăzeci de ani au erodat și mai mult sectorul de vânătoare. Cifra din 2017 a indicat doar 543.795 de membri regionali.
Și tendința pare să se fi consolidat până acum. Decretul anual este un act contabil. Veniturile provenite din impozitele plătite de vânătorii din Liguria sunt de fapt împărțite pe baza unor procente precise. 5%, egal cu 38.100 de euro anul acesta, merge către asociațiile de vânătoare recunoscute, care se găsesc în Liguria Federcaccia, (delegată de ceilalți să colecteze), Arci Caccia, Associazione Libera Caccia, Enalcaccia și Anuu Migratoriști. O 15% este deținută de Regiune, pentru sarcinile de institut și investigație. Restul de 80% se îndreaptă spre zone de vânătoare și zone alpine, întotdeauna împărțite în procente care trebuie să aibă scopuri specifice. Decretul precizează că cel puțin 25% trebuie să-l folosească pentru exercitarea funcțiilor administrative, 10% pentru gestionarea zonelor interzise de vânătoare și oaze de protecție a faunei sălbatice, alte 25% pentru prevenirea și compensarea daunelor produse de animalele sălbatice, 10% pentru salvarea și recuperarea animalelor sălbatice aflate în dificultate.
Și pentru a face acest lucru ei pot semna acorduri cu protecția mediului, asociații agricole sau chiar de vânătoare. Pentru a cuantifica cifrele de recunoscut pentru zone, Regiunea folosește doi parametri, ambii la 50%. Primul este numărul de vânători, celălalt ia în considerare extinderea teritoriului care poate fi vizitat. Provincia La Spezia este cea care are cel mai mic număr de vânători, comparativ cu celelalte trei. În ceea ce privește spațiile, în La Spezia se poate vâna pe 60.081 de hectare. Genova are dublu aceasta, peste 60 de mii în 1 e 61 de mii în 2. Savona, cu cele patru zone ale sale, variază de la 3.358 pentru cea mai mică până la 53.568 pentru cea mai mare, stabilindu-se chiar sub Genova. Cei doi din Imperia, adunați, ajung la 82.828. Suma recunoscută prin decretul regional pentru exercitarea funcțiilor administrative ale zonelor, anul acesta este de 152.400 de euro.
Zona de vânătoare din La Spezia va primi 25.061 de euro. Genoa 1 va avea 27.205, Genova 2 în schimb 26.172. Un total de 4 € vor merge către cele 40.614 zone din Savona, 33.348 € către Imperia. Suma pe care zonele de vânătoare vor trebui să investească în gestionarea zonelor în care vânătoarea este interzisă e în oazele sălbatice de protecţie este egală cu 60.960. Cota La Spezia se ridică la 10.025 de euro. Acestea sunt elementele detaliate în document. Celelalte două articole la care se face referire în introducere nu sunt cuantificate în decret, cele pentru prevenirea daunelor cauzate de animalele sălbatice și cele pentru recuperarea și salvarea animalelor sălbatice rănite (Secolul XIX).