VÂNATOARE: Da, natura are nevoie de vânători. Han. 4-5 / 2014 din Migrazione & Caccia, în mod provocator Massimo Marracci și-a pus (pagina 7) întrebarea dacă natura are nevoie de vânători.
Răspunsul afirmativ într-un mod foarte politicos, dar fără a lăsa loc unor interpretări diferite, este cel care a apărut în francezul Saint-Hubert, un periodic de cultură și vânătoare, foarte apropiat de Delegația CIC Franța unde se afirmă că multe științifice publicațiile recunosc acum utilizarea „Durabilă” a faunei sălbatice, esențială pentru gestionarea corectă a acesteia. Și așa și Declarația UICN 2000 (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) o reiterează „pentru că este un instrument important în slujba conservării Naturii, deoarece avantajele economice și sociale rezultate împing utilizatorii să-și conserve resursele”.
La fel face și Comisia Europeană când spune „Autorizați vânătoare pentru o specie poate constitui un stimulent puternic pentru managementul habitatului și pentru a influența alți factori care participă la declinul populației unei specii, contribuind astfel la obiectivul restabilirii populațiilor de animale sălbatice la o stare de conservare favorabilă”.
Și astfel, laureata Nobel, Elinor Ostrom, în lucrările sale despre „guvernare” și conservarea bunurilor comune, insistă tocmai că o utilizare înțeleaptă a speciei (în vânătoare și pescuit) este mai bună decât un management etic al Naturii. Prin urmare, rolul pe care îl joacă vânătoarea este, fără îndoială, relevant și contribuția sa este absolut favorabilă pentru protecția biodiversității. Luați, de exemplu, lupta împotriva speciilor invazive, ca în cazul nutriei sau a celei și mai evidente a veveriței cenușii sau gestionarea faunei sălbatice din Africa de Sud. Este un set de acțiuni și idei desfășurate în fiecare zi de vânători în favoarea speciilor și a spațiului lor natural care ne permite să spunem clar că în prezent: Da, Natura are nevoie de vânători.
02.09.2014