Un drumeț din Peveragno (CN), pasionat de vânătoare, a trăit o aventură proastă care a durat aproximativ o jumătate de oră de mare frică: o jumătate de oră la amurg petrecută cu doi lupi înconjurându-l în jurul său în timp ce mergea pe potecă pentru a se întoarce la mașina lui. Din fericire, capul rece al unui vânător expert i-a permis să iasă nevătămat și să spună povestea.
Experiența unui vânător care, rătăcind prin munți pentru o simplă plimbare, a întâlnit prea aproape doi lupi. Multă frică și recomandarea autorităților să-i avertizeze să nu se aventureze singuri la munte, chiar și pe trasee, mai ales dimineața devreme și seara. În afară de lupii cărora le este frică de om. În urmă cu câteva zile, în după-amiaza târziei zilei de 5 septembrie, Silvio Pellegrino, un vânător de treizeci și patru de ani din Peveragno, s-a lovit de o aventură foarte proastă. După obiceiul lui, se plimba pe munte („Merg la munte tot anul, să ciugulesc, să fac poze, îmi place natura, animalele”). Se afla in Folchi din municipiul Vernante si in timp ce urma sa se intoarca la masina (lipsese 30-35 min. de mers) cand a intalnit in drum doi lupi.
Era aproape opt. „Am văzut că m-au urmat. Așa că cu ferăstrăul de tăiere am tăiat un băț și am încercat să bat. Lupii s-au oprit și părea că dispăruseră și eu am răsuflat uşurat, apoi - după cinci minute - au trecut pe sub potecă, dar nu eram încă prea îngrijorat pentru că am crezut că mai pot merge pe drumul lor. În schimb, spre îngrijorarea mea, îi văd urcând pe poteca din fața mea, privindu-mă și apoi trecând peste potecă. Au început să treacă peste și pe sub potecă, depășindu-mă și așteptându-mă, ajungând la o distanță de 30-40 m, ceea ce m-a speriat cel mai mult, privindu-mă”.
Pellegrino precizează că pentru a încerca să-i îndepărteze sau măcar să-i împiedice să se apropie, a bătut băţul, a fluierat, a bătut din palme. Dar lupii au continuat să se rotească în jurul lui. „Când i-am văzut am mers, încercând să o fac normal, fără să alerg. Când nu i-am văzut m-am oprit. Mi-a fost foarte frică, nu păreau foarte prietenoși; când am clănţăit am văzut dinţii, nu ştiu dacă mârâiau sau dacă pentru respiraţie”. Vânătorul mai adaugă și alte detalii: „Mobilul nu a mai ridicat și mă simțeam din ce în ce mai neajutorat cu noaptea care mă lua, eram cu mâinile goale. Mărturisesc că dacă aș fi avut arma mi-a fost atât de frică că aș fi folosit-o după un sfert de oră. Am avut mare grijă să păstrez capul rece, să nu fac mișcări bruște; când se uitau la mine păreau că mă studiază sau așteaptă o mișcare, un semnal de la mine. Sunt convins că o persoană fără experiență care furnizează din greșeală stimuli sau semnale inadecvate ar fi putut declanșa atacul.
De îndată ce semnalul telefonului mobil a permis acest lucru, nefericitul drumeț-vânător și-a sunat fratele furnizându-i poziția în care se afla. Fratele, la rândul său, a chemat paznicul de vânătoare al zonei de vânătoare. „Dacă ar fi fost fratele meu în locul meu, aș fi alergat imediat să-l întâlnesc cu pușca, era mai frig”. Paznicul a sosit când Pellegrino tocmai sosise la mașină. „Nu am văzut cu atât de mult ca mașina mea nici când am cumpărat-o”.
Protagonistul aventurii pe lângă faptul că îi mulțumește Garzii pentru că a ajuns repede la fața locului este dornic să sublinieze câteva lucruri: „Că erau lupi de cel puțin doi ani sunt absolut sigur, stilul de plimbare este impresionant, atunci am Trebuie să spun că m-am speriat uriaș că i-am văzut de treizeci de ori la o distanță de 30-50m. Am fost impresionat de faptul că erau orice altceva decât speriați de prezența mea și într-adevăr că din câte se putea înțelege aveau atitudini neprietenoase. Pe baza experienței mele proaste, fac un apel la autorități să avertizeze populația și turiștii să nu se aventureze singuri, mai ales dimineața devreme și seara.”
Din partea noastră, vrem doar să le dorim mâinilor iubitoare de lup, care tânjesc să experimenteze întâlniri cu preferatul lor, să trăiască aceeași experiență ca și vânătorul din Peveragno. Iresponsabililor care prevestesc un viitor al dezvoltării turismului, o adevărată „economie a lupului” în provincia Cuneo, le sperăm că vor fi eliberați de roluri de responsabilitate administrativă.
Sursa: Ruralpini
Ați putea dori, de asemenea ..
