Vânătoarea de porumbei: Tehnici și reflecții în jurul unei vânători străvechi și cu mai multe fațete, care, dacă este practicată în termenii potriviți, testează abilitățile și experiența fiecărui vânător.
Vânătoarea pentru această pasăre elegantă are cu siguranță un record: acela al cantității de moduri în care în Italia și în lume poate fi vânată. Prezența stabilă a porumbelului de pădure, deocamdată practic sedentar în cea mai mare parte a peninsulei, face ca acest tip de vânătoare să fie atât de practicat.
Evident că tehnicile de vânătoare se schimbă odată cu schimbarea anotimpului, a condițiilor climatice și teritoriale și în general putem vorbi despre vânătoarea cu matrița de plastic și cu un joc de porumbei pe rachete de pământ cu mulți zburători în perioada pre-deschiderii. , când porumbelul de pădure populează câmpuri de grâu tăiate recent sau câmpuri de floarea-soarelui coaptă minunată și colorată.
Situația se schimbă în trecerea toamnei, când cea mai folosită tehnică de vânătoare a porumbeilor este cu siguranță cea cu pliante și râs de practicat în pădure, în timp ce turmele sosesc dinspre mare sau din hinterland.
Nici vânătoarea de porumbei de câmp nu trebuie uitată, chiar dacă aceasta este cu siguranță o tehnică mai recentă, cu echipamente mult mai specifice disponibile decât cele de pădure.
Pe măsură ce anotimpul se schimbă, așa cum am spus deja, se schimbă și tehnica vânătorii și de aceea în timpul iernarii vânătorul pasionat își începe căutarea itinerantă a locurilor de pășune, la început la ghinda de stejar, apoi la stejar și în final la iederă.
Acest tip de vânătoare se practică cu rezultate interesante în perioada noiembrie – ianuarie după care bunul vânător de porumbel de pădure știe că echipamentul trebuie schimbat. Vom folosi apoi porumbei momeală și niște fluturași și nu este neobișnuit ca această tehnică să dea rezultate excelente.
Vânătoarea de porumbei fără chemare se practică în schimb mai ales în locurile în care nu este permisă folosirea porumbeilor din diverse motive. În acest caz va vâna cu pândire improvizată, ferindu-se cu vegetația naturală.
Chiar și în zonele care nu oferă spații mari, vânătoarea de porumbei este posibilă și poate chiar mai stimulativă. De fapt, va fi necesar un efort mai mare la tragere si o experienta considerabila, dar la sfarsitul zilei de vanatoare, vanatorul se va intoarce deosebit de multumit.
Ceea ce face ca vanatoarea acestei pasari elegante sa fie atat de stimulativa este varietatea inaltimii de zbor ale pasarii, care fac tragerea si prin urmare captura dificila, punand la incercare toate abilitatile entuziastului.
Dificultățile, evident, nu se termină aici. Mai ales în perioada de iarnă, porumbelul de pădure are un penaj foarte gros. Vânătorul este așadar obligat să tragă în siguranță, rapid și precis, cel puțin dacă dorește să-și ia prada acasă.
Pentru a ajuta după mulți vânători sunt cartușele bune care vor trebui mărite cu plumb 4 până la 38/40 de grame. Desigur, dacă nu există o tehnică de tragere, nici un cartuş bun nu va ajuta, așa că secretul este totul în răbdare și bineînțeles în experiență.
De asemenea, inteligența păsării este cea care face vânătoarea deosebit de complexă. Nu sunt puțini vânători care povestesc despre felul în care porumbelul de pădure cade în trucul cu naluca doar în primele zile de vânătoare. Foarte curând, însă, va putea observa șmecheria pusă la loc de vânător, renunțând la vederea porumbeilor cu o oarecare eleganță.
Acesta este motivul pentru care nu sunt puțini pasionații care preferă să vâneze porumbei fără apeluri. Pasarea este mai putin suspecta iar zilele de vanatoare pot fi marite ca durata si calitate, fara a uita ca dificultatea, stimulii si satisfactiile cresc considerabil.
Cu toate acestea, punctul de vedere nu este împărtășit de toți vânătorii. Veteranii spun că în ultima vreme s-a umflat acest gen de vânătoare, cu o serie de practicanți improvizați care, cu lovituri din locuri greșite, modifică zborul animalului și fac imposibilă munca pasionaților.
În alte cazuri, persistența vânătorii este cea care ne face să uităm de pasiunea pentru vânătoarea de calitate, care se transformă exclusiv într-o competiție între vânători.
Secretul?
Revizuiește învățăturile vânătorilor de ieri care au practicat străvechea artă a vânătorii din pasiune, cu respect pentru natură și creaturile ei.