Il Cocoșul Negru aparține ordinului Galliformes, familie Tetraonidae, păsări de munte și cu climă rece cu picioare caracteristice încălțate; cel Cocoșul Negru se mai numește în mod obișnuit Grouse negru. Sexele sunt foarte diferite, atât ca mărime, cât și ca penaj. Masculii au mai mult de 55 cm lungime, femelele nu depășesc 48 cm. Livrea masculină tinde spre albastru-negru cu zone maronii și reflexe albăstrui caracteristice. Bandă albă a aripii și sub coadă. The Cocoșul Negru se caracterizează prin creșteri roșii cărnoase deasupra ochiului („caruncole”), foarte vizibile în perioada reproductivă. Coada lungă cu cârmuitorul extern caracteristic curbat spre exterior (forma liră). Femela este maro-maro pestriță și cu dungi largi pe gât, laterale și burtă. Picioarele și ciocul sunt negricioase. The Cocoșul Negru zboară numai dacă este speriat, dar poate zbura la o altitudine destul de mare și pentru o perioadă lungă de timp; are un zbor rapid și foarte puternic, cu alunecări destul de lungi. În zbor, forma particulară (dată de gâtul și coada lungi) și părțile albe sunt clar evidente: sub coadă, sub aripă și bară pe spatele aripii. The Cocoșul Negru este adesea cocoțat pe copaci; în nopțile de iarnă se îngroapă frecvent în zăpadă pentru a se adăposti de frig, iar negrul masculului, împotriva stratului de zăpadă, este surprinzător de camuflaj pentru prădători. Este gregar pentru cea mai mare parte a anului. De asemenea, poate forma hibrizi cu cocoșul de munte, Ptarmigan e Fazan comun, greu de recunoscut în libertate.
GALLO FORCELLO: Habitat și zonă de distribuție
Il Cocoșul Negru cuibărește mai ales în arbuști alpini, cu prezență de arbori și cu acoperire parțială erbacee. The Cocoșul Negru populează adesea formațiunile rare de zada, amestecat uneori cu foioase, păduri amestecate și tufături cu pin de munte sau arin verde și, uneori, poate fi întâlnit și în pădurile de fag. Este importantă prezența unei tufături bogate, ale cărei fructe constituie o fracțiune substanțială a alimentației, împreună cu vârfurile și mugurii diferitelor plante; adună hrană de pe pământ, când este curat de zăpadă, sau din copaci și arbuști, în mijlocul iernii. Componenta animală (nevertebrate) este abundentă mai ales la pui vara-toamna. Specie poligame, în timpul primăverii masculii din Cocoșul Negru se adună în arene, unde încearcă să cucerească, prin intermediul unor parade și ciocniri spectaculoase (uneori destul de violente), zonele centrale, unde femelele vor veni să se împerecheze. Prezentă continuu din Scandinavia până în Rusia și, cu populații fragmentate și izolate, pe principalele grupuri muntoase din Europa centrală și în țările limitrofe Mării Nordului; graniţele sudice ale zonei continentale se încadrează pe Arcul Alpin şi pe reliefurile fostei Iugoslavii. În Italia, Cocoșul Negru este preponderent sedentar si reproducator, raspandit uniform pe toti Alpii, de la Maritimi pana la cei iulieni, intre 700 si 2300 m altitudine. Sunt cunoscute mișcări neregulate temporare la sfârșitul toamnei și iarna, dar nu există date italiene despre amploarea lor; nu sunt comparabile cu mișcările migratorii reale și se datorează probabil variației disponibilității alimentelor pe teritoriul de origine (Brichetti et al., 1992).
GALLO FORCELLO: Dimensiunea și tendința populațiilor
În Europa i Galli Forcelli sunt înregistrați aproximativ 700.000 de cântăreți bărbați (excluzând populația rusă). Consistența populațiilor italiene este de 10.000-15.000 de reproducători. Sunt cunoscute fenomene trecute de expansiune a populațiilor alpine de la altitudini joase, care s-au petrecut în anii 80 în urma abandonării activităților tradiționale agro-pastorale în anii 50; în prezent situaţia italiană pare stabilă. În restul intervalului (cu excepția Peninsulei Scandinave) apar scăderi chiar și ale unei anumite entități (Tucker & Heath, 1994).
GALLO FORCELLO: Conservare și management
Il Cocos negru este considerat vulnerabil la nivel european, deoarece suferă chiar reduceri semnificative ale stocurilor în aproape întreaga zonă. Cauzele se găsesc în pierderea sau degradarea habitatelor, ca urmare a defrișărilor și intensificării activității agricole (Tucker & Heath, 1994). În ciuda scăderilor locale ale multor populații alpine (până la punctul în care populațiile alpine ale acestei specii sunt incluse în Anexa 1 din Dir. CEE 79/409), situația speciei de Cocoșul Negru în Italia este încă acceptabil, influențat de vânătoare și perturbări antropice; este inclusă în Lista Roșie Italiană printre speciile amenințate „cel puțin cu risc”. Una dintre principalele cauze ale stresului pare să fie creșterea activității turistice în zona alpină, care interferează cu reproducerea. Este importantă gestionarea atentă a vânătorii, însoțită de activități de monitorizare a populației (Brichetti et al., 1992).
__fg_link_0__ datorită dimensiunilor mai mici, a corpului de o formă mai ghemuită, membrele posterioare mai lungi decât picioarele anterioare. Culoarea hainei variază de la nisip până la gri-maro închis; spatele este roșcat, abdomenul și partea inferioară a...
VULPE (Vulpes vulpes) Fenologie S N R VULPE: Descriere Vulpea aparține ordinului Carnivora, familia Canidae. Vulpea este un mamifer de talie medie (în plus, foarte variabil prin aria sa de distribuție enormă). În medie, un individ adult are o înălțime la greabăn care...
TAUPE (Streptotelia turtur) Fenologie S N R Tortora: Descriere Tortora aparține ordinului Columbiformes, familia Columbidae, aceeași care include porumbelul și porumbelul. Tortora se deosebește de ele prin dimensiunea mică (aproximativ 27 cm), prin silueta mai subțire și mai elegantă și pentru ...
Sturzul Sasello (Turdus iliacus) Fenologie S N R Sturzul Sasello: Descriere Sturzul Sasello apartine ordinului Passeriformes, familiei Turdidae; Aripa roșie este cea mai mică dintre sturzii obișnuiți, măsurând aproximativ 20 cm. Este foarte asemănător cu sturzul cântec în penajul părților superioare, maro-gri, ...
STURZ DE BOTTACCIO (Turdus philomelos) Fenologie S N R STURZ DE BOTTACCIO: Descriere Sturzul cântec aparține ordinului Passeriformes, familia Turdidae. Este o pasăre de dimensiuni medii spre mici (aproximativ 22 cm), cu spatele maro și flancurile și gâtul gălbui, mai palid pe burtă. Părțile inferioare ale...
STARNA (Perdix perdix) Fenologie S N R LA STARNA: Descriere Starna aparține ordinului Galliformes, familia Phasianidae. Potârnichea cenușie este un Galliform de mărime medie, măsurând între 29 și 31 cm, puțin mai mic decât Potârnichea roșie. Potârnichea cenușie are o culoare gri...
Prepelița (Coturnix coturnix) Fenologie D N R PREPELPEȚA: Descriere Prepelița aparține ordinului Galliformes, familia Phasianidae. Prepelița, cel mai mic galiform european, are o lungime de 16-18 cm și are o formă ghemuită, atât la sol, cât și în zbor, atât de mult încât seamănă cu un...
VÂRÂNCHICĂ ROȘIE (Alectoris rufa) Fenologie S N R VÂRÂNICĂ ROȘIE: Descriere Potârnichea roșie aparține ordinului Galliformes, familia Phasianidae. Potârnichea roșie este un galliform cu aspect îndesat și compact, măsurând aproximativ 33-35 cm, și seamănă foarte mult cu potârnichea cenușie, mai ales în penajul juvenil. Adulți de...
Ptarmigan (Lagopus mutus) Fenologie S N R Ptarmigan: Descriere Ptarmiganul de stâncă aparține ordinului Galliformes, familia Tetraonidae. De mărime medie (35 cm), Ptarmiganul de stâncă este o specie caracterizată printr-un dimorfism sexual și sezonier vădit care se manifestă în diferite culori ale penajului...
PEPPOLA (Frigilla montifringilla) Fenologie S N R PEPPOLA: Descriere Peppola aparține ordinului Passeriformes, familia Fringillidae, și are dimensiuni asemănătoare cu cele ale Chaffonului, de aproximativ 14-16 cm. Vara, masculul are capul complet negru, cu reflexe albăstrui, spatele închis la culoare și pieptul portocaliu. Cel...
Caccia Passione Srl
via Camillo Golgi nr.1, cod poștal 20090 Opera (MI) ITALIA
CF și numărul TVA 08016350962
Ziar înregistrat la Curtea din Milano nr.17 din 20.01.2012 - înregistrare ROC nr.22180
Capital social plătit integral 10000 EUR
Director executiv Pierfilippo Meloni