O interventie de acest tip poate fi comparata cu inchiderea hambarului cand boii au iesit deja. Mai mult, s-a considerat absurd să blochezi vânătoarea în zonele aflate la kilometri și kilometri distanță de incendii. În plus, legile pentru protejarea pădurilor în flăcări există deja iar astfel de măsuri drastice, precum și lipsa de sprijin științific, nu au sens. Federcaccia Piemonte se întreabă cum se poate explica fermierilor că timp de o lună mistreții și căprioarele vor putea „circula” liber și devastează câmpurile și culturile.
Asociația pune la dispoziție oameni și resurse pentru a rezolva situația de urgență, dar este și aproape de lumea agricolă. Speranța este să plantăm o pădure întreagă care să fie dedicată celor care s-au confruntat cu incendiile (mulți dintre ei erau cu adevărat vânători). Acuzațiile aduse în ultimele zile lumii vânătorii au fost judecate de idiot, în final nota piemontezei Federcaccia s-a încheiat cu un gând adresat politicienilor: „A fost al enecelea... gând frumos la incompetenții obișnuiți!".