Cacciarella: Vânătoarea de mistreți este făcută de bărbați cu experiență, care se organizează în grupuri pentru a atinge un scop comun. Canai, posturi și bătăitori vor fi toate organizate de expertul și imparțial șef de vânătoare.
Când vorbim de vânătoare, fiți siguri de asta, ne referim la o vânătoare în echipă, dar mai ales la o vânătoare care vizează în întregime găsirea Regelui Pădurilor: Mistrețul. Inteligent, elegant, mândru, este un ungulat care a însuflețit somnul mai multor vânători pentru că provocarea pe care i-o aruncă este una care chiar nu poate fi refuzată.
Iar omul vânător, pentru a captura acest sălbatic, s-a organizat adesea într-o echipă, distribuind sarcini și roluri mai multor membri ai grupului care lucrează în același scop. Echipa trebuie să fie colaborativă, organică și intenționată să atingă obiectivul: capturarea vier. Pe de altă parte, toată lumea va participa, la sfârșitul jocului, la împărțirea sacului de joc.
Cacciarella este tocmai un tip de vânătoare care vede omul în echipă. Gruparea va fi bine organizată între canai, bătători și tarabe și bine condusă de vânător.
Canaio este un rol foarte delicat; nu numai că va trebui să ai o experiență și cunoștințe cu adevărat de invidiat a zonei de vânătoare, dar va trebui să fii și un iubitor și mai bine proprietarul câinilor decât mistrețului, practic ei vor vâna.
Perioadele în care vânătoarea este închisă, canaioul va fi ocupat complet cu dresajul câinelui său, întreținerea și îngrijirea acestuia. Ea va trebui să creeze o relație de prietenie adevărată cu el, unică și profundă, care va fi apoi testată în timpul vânătorii.
În timpul vânătorii, scopul canaiului va fi să găsească animalul și să-l pună pe fugă. Capturarea este scopul celorlalți membri ai grupului. Iată de ce canaioul trebuie să cunoască perfect teritoriul: vizibilitatea nu este întotdeauna excelentă, iar riscul este să piardă din vedere mistrețul din cauza potecilor greșite. Odată ce vânatul sălbatic a fost deturnat către oficiul poștal, se poate spune că rolul canaioului s-a încheiat. Riscul rolului este de a scoate mistretul din zona de bataie; de fapt se întâmplă ca canaioul, prins de căldura vânătorii, decât să îndrepte mistrețul spre poștă, să încerce să-l împuște, punând în pericol serios succesul zilei.
Rolul postului nu este mai puțin important. Este pozitionat de atunci şef de vânătoare la începutul barei, iar scopul este acoperirea fiecărei margini a perimetrului ales anterior. Evident, stâlpii vor fi amplasați în punctele în care mistrețul este cel mai probabil să încerce să scape. Seful de vanatoare va trebui asadar sa demonstreze o anumita cunoastere a teritoriului si o experienta de necontestat.
Un element de luat în considerație este distanța dintre stâlpi, care depinde în principal de vizibilitatea oferită de zona în care se desfășoară excursia de vânătoare. Prin urmare, este imposibil să oferim date precise fără a fi văzut mai întâi terenul.
Regula absolută, care ține foarte puțin seama de vizibilitate, este în schimb cea referitoare la poziția stâlpului în funcție de vânt: acesta trebuie să fie întotdeauna în fața vânătorului, pentru ca mistrețul, înzestrat nu numai cu inteligență, ci și cu un simț al mirosului de cinci stele., nu percepe mirosul uman intens și fugi. Din același motiv, un bun vânător știe că înainte de o vânătoare este mai bine să nu folosești parfumuri deosebit de intense. Fumatul chiar nu este recomandat.
Este încă adevărat că dacă este bine vânat de câini, mistretul va ține puțin cont de mirosurile percepute, luate de alte probleme contingente.
Un alt element fundamental este ca fiecare post cunoaste pozitia celui sau a celor din apropiere. În direcția colegilor trebuie să evitați să îndreptați arma, pentru siguranța tuturor.
Discuțiile pentru alocarea mizelor sunt ceva de evitat: vânătorul le va atribui imparțial, ținând cont de experiența vânătorului, iar la rândul lor vânătorii vor trebui să o accepte fără să miște prea mult apele.
Cea mai mare greșeală pe care o poate face un conducător de vânătoare este să lase porțiuni din perimetru goale: conform legii lui Murphy, care este valabilă și în cazul vânătorii, mistretul își va găsi o cale de evacuare în singura groapă descoperită!
În cele din urmă trebuie să ne amintim rolul batetorului, care deși nu apare întotdeauna la toate echipele, devine practic indispensabil atunci când membrii baroului sunt numeroși. În mod normal, acestea sunt canai care în acea zi au puțin de-a face cu câinii, dar acoperă locuri unde nu există posturi. De acolo ei vor îndrepta mistreții pe cărările potrivite țipând și trăgând.
Acestea fiind spuse, să ne amintim că vânătoarea începe cu mult înainte ca bătăile să fie plasate: în primul rând va trebui să marcați perimetrul vânătorii, apoi să căutați în interior urmele proaspete ale animalului. Aceasta este o operațiune care cu siguranță nu va putea efectua începătorii, deloc ușoară mai ales când a plouat recent și confundarea celor noi cu pistele vechi devine cu adevărat simplă.
Abia in acest moment se vor aranja mizele si la semnalul de start mutele vor fi dizolvate de canai. Daca totul merge bine cainii il vor gasi pe mistret imobilizandu-l cu latratul iar canaiul impreuna cu baterii il vor impinge pe nefericitul mistret spre oficiul postal.
Evident, experiența trăită are un cu totul alt farmec.