În ceea ce privește dezbaterea cu privire la urgența mistreților și la posibila responsabilitate a Provinciei și Ariei Teritoriale a vânătoare La Spezia a vorbit Antonio Bonanini, directorul ATC La Spezia care a atacat dur activitatea Parcului în acest sens, „După cum știu cetățenii, vânătorii și locuitorii, „acțiunile de izolare” ale vier adoptate de Parc au fost întotdeauna improvizate, inadecvate și contradictorii, ducând mai degrabă la agravarea problemei decât la rezolvarea ei”.
„Este suficient să spunem – a continuat Bonanini – după cum se poate deduce cu ușurință din fotografiile atașate, care poate fi găsită de fiecare cetățean care merge acolo, că gardul care a costat atât de mult contribuabilii, inclusiv La Spezia, și care ar fi trebuit să împiedice accesul la Parcul la mistreți, se află în multe cazuri abandonat de ani de zile în pădure și suprafețe mari de teren sunt complet accesibile animalelor”.
„De exemplu, – a explicat președintele ATC – a fost deschis un pasaj de aproximativ 300 de metri, de la „monorail” până la mare, care de ani de zile a permis mistreților să ajungă liber la Schiara, lăsând femelele să se reproducă direct în interior. Parcul. Așadar, în cadrul Parcului s-a constituit și nu va mai ieși niciodată o populație de mistreți născuți și crescuți, crescând exponențial numărul exemplarelor, care, după cum se știe, au o rată de fertilitate ridicată. Mai mult, atunci când gardul este montat, acesta este poziționat și pus în funcțiune într-un mod complet necorespunzător și în contrast cu indicațiile ISPRA și, de asemenea, paradoxal, cu cele formulate anterior chiar de Parc în „Planul de management al mistreților 2013/14”. „, care, chiar dacă este depășită temporal, cu siguranță nu poate fi depășită din punctul de vedere al gestionării corecte a fenomenului”.
Continuând, Bonanini explică: „O soartă similară - așa cum se arată în fotografii - a atins multe „capcane”, cumpărate tot din banii contribuabililor, care au rămas nefuncționale și fără întreținere. Este, așadar, greu să se reducă numărul mistreților în cadrul Parcului, iar numărul pagubelor aduse culturilor și lucrărilor desfășurate laborios de locuitori, când animalele pot intra liber, se pot reproduce din abundență și apoi aleargă în jur.într-o zonă imensă”.
Președintele ATC adaugă apoi: „În ceea ce privește uciderea animalelor supranumerare, lucrurile cu siguranță nu merg mai bine. Vânătorii selecontroller - aleși direct de Parc - care ar trebui să se opună acelei creșteri exponențiale a mistreților, sunt în număr foarte mic și au o vârstă medie mare, ceea ce nu se împacă cu teritorii inaccesibile și obositoare pentru nimeni, ținând cont că foarte des animalele au ajuns și au staționat aproape pe mare (și pentru un operator, în vârstă sau nu, să facă călătoria în sus și în jos pe mare de mai multe ori și invers cu siguranță nu este ușor)”.
„Așadar, într-un pretext și irelevant - a spus Bonanini -, Președintele Parcului a indicat nefinalizarea uciderii pe teritoriul din afara Parcului în sezonul de vânătoare trecut ca fiind cauza problemei mistreților din Parc. , atât pentru că nu este adevărat, deoarece, după cum am menționat, cauzele sunt destul de diferite. În ceea ce privește presupusa nefinalizare, este foarte ușor să-i reamintim domnului Președinte că contingentul de mistreți de uciși în sezonul precedent (în teritoriu, se repetă, în afara Parcului) a fost de 3.000 și nu de 4.000 și că de aceea s-a realizat cota indicată”.
Bonanini a adăugat apoi: „Zilnic, de altfel, a fost activitatea de izolare și control - întotdeauna externă Parcului - organizată și aranjată de Arie, desemnată de Provincie, ceea ce a dus la crearea, din februarie până astăzi, a peste 400 de intervenții. și uciderea a aproximativ 200 de mistreți. Prin urmare, ar fi necesare multe alte acțiuni, față de cele indicate de președintele Parcului, pentru a aborda și rezolva problema mistreților din cadrul Parcului Cinque Terre, care, în lipsa acestora, se va agrava din ce în ce mai mult”.
În acest sens, - a declarat Bonanini - Zona Teritorială de Vânătoare s-a pus întotdeauna la dispoziție, evident în urma acordului cu Administrațiile și Organismele competente, pentru a-și pune la dispoziție moștenirea sa tehnică decennale de cunoaștere a fenomenului, acolo unde este necesar și în mod operativ cu ajutorul vânătorilor asistenți și a selecontrollorilor cu pregătire și experiență adecvate pentru a interveni în situații dificile”.
Prin urmare, ne pare rău - a concluzionat Bonanini - că acest patrimoniu a fost întotdeauna pus deoparte de către Parc și organismele sale în toate privințele, consultativ, tehnic și operațional. Nu este surprinzător, însă, că președintele, evident angajat în chestiuni mai „urgente”, nici nu și-a dat seama că competența asupra faunei sălbatice a trecut între timp de la Provincie la Regiune”.
Vittorio Alessandro, președintele Parcului Național Cinque Terre, a răspuns imediat: „Domnul Bonanini ni se pare un om de o sinceritate aspră și, după cum am văzut, de puține cuvinte. Așa că îi spunem cu egală franchețe, dacă nu ar fi înțeles încă, că nici nu ne place situația mistreților din Cinque Terre (cine știe cum va avea această specie alogenă de porc, atât de prolifică și dăunătoare). ajuns aici). Nu ne place să fim nevoiți să facem față pe un teritoriu atât de dificil, nu ne place că prețul mai mare se confruntă cu fermierii, dar nu acceptăm critici nefondate”.
„El publică, de exemplu, - a explicat Alessandro - fotografia cu plasele lăsate la dispoziție pentru garduri suplimentare decât cele deja planificate și construite de Parc. Printre aceștia nu se numără cei 300 de metri ai Schiarei de la monorail până la mare, pentru că – știe foarte bine Bonanini – sunt o porțiune de coastă foarte abruptă, cu stânci abrupte și zone de alunecări de teren, unde așezarea unui gard ar fi o provocare. În zona fotografiei, însă, plasele au fost poziționate, și cu rezultate excelente”.
Continuând, președintele parcului a spus: „Domnul Bonanini pune apoi mâna la cifre și atunci este bine să ne ofere și el câteva lămuriri cu privire la acele date. În sezonul de vânătoare 2013 - 2014 a fost atribuit zonei teritoriale de vânătoare (circa 88 mii hectare) o țintă de 4 mii de animale de ucis, în schimb doar 2.259 au fost ucise. În sezonul următor de vânătoare, în mod neașteptat, ținta mistreților de a fi uciși, mai degrabă decât să crească (având în vedere rezultatul ratat al sezonului precedent), a fost ridicată la 3, nici măcar atât atins. În anul curent, spune însuși Bonanini, în afara Parcului (repet, aproape nouăzeci de mii de hectare) au fost uciși 200 de mistreți, dar în cele 3.872 de hectare ale Parcului au fost deja eliminate vreo 70. Să încercăm să facem o proporție de eficienţă? Calculul ușor îl las amabilului meu interlocutor”.
„Există totuși un lucru – s-a întrebat Alessandro, concluzionand – pe care încă nu îl înțeleg: motivul pentru care Directorul Arii Teritoriale de Vânătoare La Spezia a deschis un sezon de vânătoare extravagant pentru Parcul Național. Poate pentru că nu are lucruri mai importante la care să se gândească - așa cum îmi spune, cu delicată ironie, pentru mine. Sau are o idee pe care nu o mărturisește: așteptăm cu nerăbdare să o declare, ca să înțelegem cu toții mai multe”.
(25 septembrie 2015)
Sursa: Gazzetta della Spezia - Parcul Național Cinque Terre