Vânătoare de mistreți în zona Chieti. O avertizare oficială a fost trimisă ieri de către asociația ecologistă Appennino Ecosistema către 43 de primari ai Văii Sangro-Aventino și pentru informare către Prefectul Chieti și către Corpul Silvic de Stat. „Asociația contestă caracterul rezonabil și legitimitatea ordonanței avântate propuse ieri de cei 43 de primari care, pentru a stopa fenomenul de suprapopulare a mistreti în zona laturii de est a Majellei, ar permite uciderea mistreților chiar și în zonele protejate”.
„Ar fi o întrebare – se arată în nota eliberată de asociație – să permită real activități de vânătoare, deși limitat la o singură specie, tot pe teritoriul Parcului Național Majella, Situl de interes comunitar IT7140203 (Maiella) și Zona de protecție specială IT7140129 (Parcul Național Maiella). Orice perturbare (sau chiar ucidere) a faunei sălbatice și a habitatelor naturale este de fapt absolut interzisă în aceste zone prin Directiva Habitate a Uniunii Europene (și reglementările naționale aferente de transpunere și aplicare), prin legea-cadru a ariilor protejate nr.394./ 1991 și prin art. 733-bis din codul penal. Orice derogare poate fi obtinuta numai dupa realizarea unui Studiu de Impact asupra Mediului specific, a unei autorizatii specifice de la Ministerul Mediului si a controlului complet al operatiunilor de catre Autoritatea Parcului.
Măsura sindicală propusă ar fi, prin urmare, absolut nelegitimă și supusă plângerii sau căii de atac administrative. Dar același lucru ar fi, de asemenea, evident nerezonabil și ineficient, deoarece s-a demonstrat că fertilitatea mistreților este considerabil mai mare atunci când aceștia sunt supuși unei presiuni de vânătoare ridicate. De fapt, atunci când vânătoarea este intensă, maturitatea sexuală este atinsă mai devreme, în timp ce în teritoriile în care sunt puțini vânători, fecunditatea este mai scăzută, iar maturitatea sexuală se atinge mai târziu. Vânătoarea și uciderea selectivă de asemenea, cresc indirect dimensiunea populației de mistreți: de fapt, aceste animale au o structură socială foarte sensibilă.
Un mistreț dominant intră în estrus doar o dată pe an și conduce haita, la fel ca și alte femele din grup care sunt afectate de acesta. Dacă femela dominantă este ucisă, grupul se împrăștie, animalele neghidate pătrund pe câmp, toate femelele devin fertile de câteva ori pe an și se reproduc necontrolat.
În ariile protejate, deci, vânătoarea și uciderea selectivă ar produce o perturbare puternică chiar și față de prădătorii naturali ai mistreților (cum ar fi lupii), având ca rezultat îngreunarea dinamicii naturale prădător-pradă, capabili să obțină izolarea populațiilor. de mistreţi fără nici un efort.
În plus, posibila utilizare a câinilor de vânătoare ar produce o tulburare și mai mare și ar crește riscurile asociate cu câinii fără stăpân. Aceasta nu ar fi, cu siguranță, o intervenție izolată, de fapt, pentru a menține dimensiunile „acceptabile” ale populațiilor de mistreți ar fi necesară repetarea intervențiilor în mod continuu, chiar și la intervale scurte, cu efect relativ și inevitabil multiplicator asupra perturbării. Ar fi ca, în practică, legalizarea vânătorii chiar și în zonele protejate.
În schimb, este necesar să promovăm acțiuni de îmbunătățire a stării ecosistemelor noastre: acolo unde acestea funcționează bine, de fapt, echilibrele naturale se automențin în stare staționară pe termen nelimitat, dacă nu sunt perturbate de om. În aceste zone, populațiile de animale sălbatice pot suferi fluctuații cantitative în timp, dar în final se echilibrează spontan datorită efectului dinamicii interne și externe (epuizarea resurselor alimentare, acțiunea organismelor patogene etc.).
Și este necesar să se elaboreze politici bazate științific: în Regiunea noastră, pe de altă parte, „Orientările pentru managementul mistreților în ariile protejate” elaborate de ISPRA nu au fost niciodată implementate concret iar zonele adiacente Parcurilor, cu condiția ca pentru prin Legea-cadru a ariilor protejate nr. 394/1991, unde s-ar putea gestiona vânătoarea în mod rațional, creând zone tampon între Parcuri și restul teritoriului”.
(23 septembrie 2016)
Sursa: MarsicaNews